VideoMetoda ingenioasă pe care un trib din Africa o folosește pentru a supraviețui. Cum se protejează de vietățile sălbatice

Tribul „Banna”, originar din Etiophia, este format din peste 47,000 și își duc traiul din vânătoarea, păstoritul și agricultura la scară redusă. Ceea ce este interesant la ele este istoria lor bogată, care continuă să fascineze lumea și în secolul XXII. Toate acestea se datorează „Beshitas” – un nume local care se referă la cei care merg pe picioroange.

Tribul „Banna”, originar din Etiophia, este format din peste 47,000 și își duc traiul din vânătoarea, păstoritul și agricultura la scară redusă. Ceea ce este interesant la ele este istoria lor bogată, care continuă să fascineze lumea și în secolul XXII. Toate acestea se datorează „Beshitas” – un nume local care se referă la cei care merg pe picioroange.

Tribul Banna/sursă foto: social media

Motivul pentru care tribul merge pe picioroange

Mersul pe picioroange este o tradiție culturală de lungă durată în rândul membrilor comunității. Tinerii necăsătoriți sunt cei care duc mai departe această tradiție, populară în cadrul festivalurilor și ritualurilor comunității, potrivit Further Africa.

O regulă pentru membrii tribului Banna care merg pe picioroange în timpul unei ceremonii este aceea de a-și vopsi corpurile cu dungi albe.

Stâlpii de lemn folosiți pentru construirea picioroangelor sunt procurați din surse locale. O picioroangă poate avea o înălțime de câțiva metri, iar deplasarea acesteia necesită multă pricepere, echilibru și forță fizică.

În mod uimitor, tinerii reușesc să o facă cu o eleganță și o dexteritate remarcabile, ceea ce constituie o demonstrație de forță și aptitudini fizice. Ei captivează publicul cu mișcările lor agile, executând pași complicați, mișcări asemănătoare dansului și numere acrobatice.

În esență, obiceiul mersului pe picioroange al tribului Banna are numeroase semnificații culturale și sociale. Pentru tinerii bărbați, aceasta reprezintă trecerea de la tinerețe la maturitate și constituie un rit de trecere.

Un ritual cultural

Menținerea echilibrului pe picioroange și mersul grațios transmit tribului un mesaj puternic, și anume că băiatul este responsabil, independent, hotărât și încrezător că va înfrunta viața cu îndrăzneala unui leu. Mai mult, aceste spectacole contribuie la conservarea istoriei culturale, cultivând în același timp un sentiment de mândrie și identitate în rândul tribului.

Stâlpii tribului Banna reprezintă mai degrabă un simbol cultural decât o măsură de siguranță, având o semnificație importantă ca rit de trecere pentru tinerii bărbați. Fără a subestima însă importanța lor în fața atacurilor animalelor sălbatice.

În plus, aceștia demonstrează că un tânăr din tribul Banna a ajuns la vârsta la care poate trece la un alt nivel al vieții. Prin urmare, acest trib etiopian care merge pe stâlpi face acest lucru ca mijloc de conservare culturală.

Originea tribului

Poporul Banna trăiește în sud-vestul Etiopiei, în special în regiunea Văii Inferioare a râului Omo, între râurile Omo și Weyto. Limba Banna este o limbă larg vorbită. În esență, aceasta reprezintă un amestec de influențe Hamar-Banna.

Deși membrii poporului Banna merg într-adevăr pe picioroange, există și alți factori care contribuie la popularitatea și importanța lor culturală.

În primul rând, ei poartă costume tradiționale distinctive și atrăgătoare, care captivează mulți oameni. Identitatea lor etnică se reflectă în broderiile elaborate, în mărgelele și în motivele decorative de pe hainele lor tradiționale. De asemenea, bunătatea și generozitatea poporului Banna îi fac foarte apreciați.