Orașul din România construit pe un cimitir imens! Un mormânt misterios a fost găsit printre blocuri: „S-au practicat şi anumite ritualuri”
Este adevărat, România este o țară cu multe locuri superbe și orașe unice în toată lumea. Însă, printre „comorile” frumoasei noastre țări, există și un oraș construit pe un cimitir uriaș dacic, o necropolă antică misterioasă fiind descoperită de către arheologi. Aici a fost găsit mormântul unui războinic și multe alte obiecte vechi. Iată despre ce oraș este vorba.
Orașul din România construit peste un cimitir imens: „Au fost sacrificaţi trei cai”
Situat pe malul drept al râului Strei și legat prin Strada Furnalistului de intrarea principală în Uzinele metalurgice și de Călanul vechi, se află orașul Călan. Acesta a prins contur la începutul anilor ’60, când au fost construite primele blocuri, clădiri modeste, cu două etaje și cu apartamente mici, dedicate muncitorilor de la Uzina metalurgică Victoria, pentru ca aceștia să poată sta cu familia lor.
Însă, primele blocuri au fost construite în vecinătatea bisericii „Sfântul Gheorghe”, un lăcaș ce datează din secolele XII-XIII. Pe lângă biserica medievală din Călan muncitorii au răvășit o așezare antică valoroasă, ca mai apoi să o îngroape, în mare parte, sub noile clădiri. Ceva timp mai târziu, la începutul anilor ’70, un mormânt a fost decoperit între blocuri, pe strada Florilor.
Ce au descoperit arheologii
Cercetând zona, arheologii au descoperit pe teritoriul orașului Călan o necropolă antică, iar mormântul era foarte vechi și au considerat că este de origine romană.
„Mormântul reprezintă un tip încă necunoscut, după cunoştinţele noastre, pentru teritoriul provinciei Dacia. Este vorba despre un mormânt de incineraţie cu arme. Şi în acest caz rugul a fost în altă parte. Resturile calcinării au fost depuse într-un loc amenajat special.
Oasele, cenuşa, armele şi piesele de harnaşament erau depuse la circa 0,90 metri. În jurul depunerii a fost amenajată o platformă din pietre de râu, de formă pătrată, cu latura de 5,20 metri. Pietrele dispuse pe un singur strat, relativ compact, se aflau la circa 0,80 metri faţă de nivelul actual.
În centrul platformei, într-o zonă lipsită de pietre, probabil într-o groapă specială, au fost depuse resturile aduse de la rug (oase, cărbune etc.) şi armele puternic arse, până Ia vitrifiere”, arăta arheologul Victor Eskenasy, în raportul de cercetare din 1976.
Inițial, cercetătorii au crezut că mormântul aparținea unui soldat roman sau unui lider regional. Cu toate acestea, cercetările ulterioare ale arheologilor au relevat faptul că, mormântul era, de fapt, mult mai vechi, cel mai probabil al unui războinic dac.
„Este vorba de un mormânt de incineraţie, arderea defunctului desfăşurându-se în altă parte. Este, de asemenea, cert că, întregul echipament militar al celui înmormântat se afla asupra sa, piesele suferind o ardere intense.
Defunctul a fost aşezat pe rug echipat cu întregul armament. De asemenea, au fost sacrificaţi trei cai. După terminarea arderii, resturile au fost aduse în locul în care s-a ridicat tumulul. Iniţial, a fost realizată o adâncitură în care au fost aşezate (probabil într-o anumită ordine) resturile adunate de pe rug.
Apoi a fost ridicat tumulul cu pietre de râu şi pământ. În momentul ridicării movilei s-au practicat şi anumite ritualuri (poate un banchet funebru?) în cursul cărora un vas «din pastă roşie» a fost «spart ca ofrandă» pe mantaua de piatră”, susțineau cercetătorii Aurel Rustoiu, Valeriu Sîrbu și Iosif Vasile Ferencz, în lucrarea denumită „Mormântul tumular dacic de la Călan” (2002).
