Secretul longevității lui Mihai Șora. Ce obiceiuri alimentare ar fi contribuit la o viață lungă și sănătoasă
Mihai Șora s-a stins din viață la 106 ani. Reputatul filosof român a figurat, în 2021, în top 50 cei mai bătrâni oameni din lume. Șora a dezvăluit, în urmă cu ceva timp, care ar fi fost, de fapt, secretul longevității sale.
Sâmbătă, 25 februarie 2023, cultura română rămânea mult mai săracă prin pierderea lui Mihai Șora. Reputatul filosof și eseist s-a stins din viață la 106 ani și, deși vârsta lui era înaintată, vestea decesului său i-a întristat profund pe toți cei care l-au cunoscut și l-au apreciat, deopotrivă.
Mihai Șora, în Top 50 cei mai bătrâni oameni din lume
În 2021, numele filosofului Mihai Șora a fost publicat în List of living Centenarias, un top al tuturor celor care depășesc 100 de ani.
Filosoful român, care a trăit 106 ani, a dezvăluit, în urmă cu ceva timp, în ce ar consta secretul longevității sale. Șora a mărturisit atunci că totul ar ține de obiceiurile alimentare.
Mihai Șora a dezvăluit că nu consuma carne de ani buni. Filosoful, însă, nu-i blama pe cei care aleg să se hrănească și cu produse de origine animală.
De ani buni, Șora nu consuma carne! „Refuz să mănânc suferințe și agonii!”
Mihai Șora a avut câteva obiceiuri alimentare foarte sănătoase. Se pare că marele filosof român nu prea făcea nazuri la mâncare, însă în urmă cu ceva ani buni, alesese să nu mai consume carne, așa cum v-am menționat și în rândurile de mai sus. Experții susțin că persoanele vegetariene pot trăi mai mult și mai bine, mai ales dacă ținem cont de faptul că unele tipuri de carne „obosesc” organismul și generează numeroase boli.
Mihai Șora avea o viață liniștită și se iubea și se respecta pe sine. Tocmai de aceea, pe lângă lucrurile pe care le implementa în ceea ce-l privea, căuta mereu să împărtășească și cu alții micile bucurii sau constatări ale vieții. Chiar și în legătură cu alimentația!
„Pentru că sunt întrebări care tot revin în mesageria mea – «Ce mâncați, domnule Șora?», «Sunteți vegetarian?», «Vă plac sarmalele?»… ori piftia, toba și cârnații –, iată: ca orice relație, și cea cu mâncarea se deprinde și se educă. Sau nu. Poți face din ea o meserie, pasiunea vieții tale, după cum se poate întâmpla să devină o nevroză, obsesia care îți încalecă existența (și te face să ratezi exact ceea ce este important).
Ce vreau să spun acum, rapid și fără multă teorie, este că, într-adevăr, nu mai mănânc carne de ani buni. Mă grăbesc să adaug, însă, și această evidență: nu ne naștem vegetarieni. Nu m-aș grăbi, așadar, să-i învinovățesc pe cei ce adoră chiftelele sau caltaboșii.
Nu sar din avion dacă, lângă mazărea sleită, orezul uscat ori frunza de salată, stă cuminte în farfurie o bucățică de carne (tare ca piatra, oricum, și nemestecabilă). Nici nu strâmb din nas când, la o sindrofie, în vizită fiind, văd pe masa gazdei jambon sau pastramă.
Sunt nenumărate feluri de a te sustrage condiției de carnasier și nenumărate motivații. În ce mă privește, ele nu au legătură nici cu vârsta, nici cu vreo dietă oarecare, nici cu statutul (trâmbițat de unii sau afișat ca virtute) de vegetarian. Ci, pur și simplu, cu faptul că mă străduiesc să înțeleg condiția necuvântătoarelor.
Am citit studii și văzut documentare sfâșietoare despre ferme de porci, abatoare, crescătorii de pește sau păsări. Și refuz să mănânc suferințe și agonii. Atât de simplu”, a dezvăluit filosoful Mihai Șora, într-o postare amplă făcută pe contul său de socializare.
„Am cunoscut foamea crâncenă care te face să cazi leșinat pe stradă”
Mihai Șora a mărturisit că au fost și momente, în viața sa, când a fost nevoit să îndure o foame crâncenă.
„Copil fiind, Mama s-a căznit îndelung cu mine: nu eram ceea ce îndeobște numim un băiețel mofturos, însă nu vedeam utilitatea alimentării. «Înghite, înghite…, te rog frumos» erau cuvintele pe care le auzeam mereu în timpul mesei. Iar atunci mâncam doar de dragul Mamei ori pentru că Tata găsea câte un subterfugiu care să mă convingă sau să-mi distragă atenția.
(Mai târziu am cunoscut foamea: foamea crâncenă care te face să cazi leșinat pe stradă, scorbutul și inaniția din pricina cărora te lichefiezi și îți pierzi dinții. Dar asta e o altă poveste), a adăugat filosoful.
Mihai Șora a venit pe lume la data de 7 noiembrie 1914, în satul Ianova (comuna Remetea Mare), din Timiș, în familia unui preot. Filosoful român a mers la școala primară din comuna Izvin și a terminat studiile liceale în orașul de pe Bega, la liceul Constantin Diaconovici-Loga.
Mihai Șora a studiat, ulterior, Filosofia la Universitatea din București (1934-1938). Acolo a avut ca dascăli pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu sau Mircea Eliade.
Mihai Șora a fost ales bursier la Paris din partea Institutului Francez din București (1938), onoare pe care a împărțit-o cu Eugen Ionescu. Filosoful era căsătorit de 7 ani cu poeta Luiza Palanciuc, cea de-a doua sa soție. Șora a mai fost căsătorit, din 1939 până în 2011, cu Mariana, femeia care l-a făcut de trei ori tată.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
