Ce se întâmplă cu turbinele eoliene vechi. O companie le transformă în case moderne, schiuri și fațade

Turbinele eoliene scoase din uz își găsesc și ele un rol. O companie din Suedia se ocupă cu transformarea componentelor și în reutilizarea acestora, ele ajungând să fie din nou utile. Europa este din ce în ce mai dotată când vine vorba de energie eoliană, așa că turbinele vechi nu se aruncă pur și simplu.

Turbinele eoliene scoase din uz, transformate. Foto: Instagram

La fiecare turbină nouă care pornește, există o alta care se oprește, însă o companie din Suedia se asigură că materialele nu sunt irosite. Până la 90% din masa unei turbine eoliene este fabricată din materiale ușor reciclabile, precum oțelul, cuprul, aluminiul și betonul, astfel că ajung să fie transformate în lucruri cu adevărat utile.

Din tubine eoliene, în case

Există un proces prin care trebuie să treacă materialele respective. Separarea lor este un prim pas, acesta putând fi problematic în unele situații. Palele sunt mai dificil de reciclat deoarece ele sunt făcute, în principal, din materiale compozite.

„Separarea materialelor compozite de rășină necesită procese specializate, care implică adesea temperaturi ridicate sau alte metode de tratare care consumă multă energie. În unele cazuri, aceste procese pot afecta calitatea și valoarea materialelor recuperate, ceea ce face reciclarea la scară largă mai dificilă”, a explicat Eva Julius-Philipp, director pentru Mediu și Sustenabilitate în cadrul diviziei Wind a companiei Vattenfall, conform euronews.com.

După introducerea, în 2021, a unei interdicții privind depozitarea la groapa de gunoi a palelor, carcaselor de nacele și conurilor frontale, compania suedeză a început să caute alternative pentru componentele scoase din uz.

Astfel, compania Vattenfall a colaborat cu studioul de design Superuse pentru a transforma o carcasă a nacelei unei turbine eoliene scoase din uz într-o casă. Nacela este componenta aflată în partea superioară a turbinei și adăpostește echipamentele mecanice și electrice.

Construcția are patru metri lățime, 10 metri lungime și trei metri înălțime. Carcasa fusese montată pe o turbină din Austria. Ulterior, a fost transformată într-o casă mică, dotată cu bucătărie, baie și spațiu de locuit, precum și cu pompă de căldură, panouri solare și un sistem solar pentru încălzirea apei.

Palele, folosite în decorarea unor clădiri

Și palele au fost regândite ca materiale de construcție. După ce au fost scoase din funcțiune în 2023, cele 57 de pale ale parcului eolian terestru danez Nørre Økse Sø și-au găsit o nouă întrebuințare, iar acum fac parte din designul unei fațade pentru o parcare din orașul Lund. De asemenea, au fost realizate și schiuri din anumite componente.

„Proiecte precum Tiny House, proiectele de construcții bazate pe pale și schiurile reciclate nu reprezintă încă o soluție la scară largă. Cu toate acestea, ele sunt menite să ne ajute să dobândim experiență, să dezvoltăm noi aplicații și să stimulăm piața pentru soluții circulare”, a spus Eva Julius-Philipp.

Palele turbinelor eoliene pot avea o lungime cuprinsă între 50 și 100 de metri și sunt proiectate să se rotească în condiții meteorologice dificile timp de până la 25 de ani. Ceea ce le face atât de durabile este și ceea ce le face dificil de reciclat: materiale precum fibra de sticlă, fibra de carbon, rășina epoxidică, lemnul de balsa, metalele și diverse materiale de umplutură presate strâns împreună în straturi.

Pe măsură ce prima generație de parcuri eoliene europene majore ajunge la sfârșitul duratei sale de viață operaționale în următorii ani, tot mai multe pale vor fi scoase din uz. UE nu a aplicat încă o interdicție privind depozitarea acestora. Doar Austria, Finlanda, Germania și Olanda au propriile interdicții naționale obligatorii, iar WindEurope face acum presiuni asupra Bruxelles-ului pentru ca angajamentul să devină obligatoriu din punct de vedere juridic în toate statele membre.

Producătorii țin cont de viitor

Producătorii iau din ce în ce mai mult în calcul sfârșitul duratei de viață atunci când proiectează palele turbinelor. Lamele reciclabile de la Siemens Gamesa, care sunt utilizate la parcul eolian offshore Hollandse Kust Zuid (HKZ) al companiei Vattenfall din Olanda, sunt un exemplu.

Acestea folosesc un tip de rășină care se dizolvă într-o soluție ușor acidă, la temperatură scăzută. Astfel, rășina poate fi separată de celelalte materiale, fibră de sticlă, fibră de carbon, plastic, lemn și metal, fără ca proprietățile acestora să fie afectate semnificativ.

„Deși lamele reciclabile nu sunt încă adoptate pe scară largă, observăm un accent tot mai mare pe dezvoltarea de tehnologii care permit o reciclare mai eficientă a lamelor și ajută la păstrarea valorii și calității materialelor recuperate”, a mai afirmat Julius-Philipp, conform sursei menționate.

Europa se îndreaptă spre un an record pentru energia eoliană. În prima jumătate a lui 2026 au fost instalați 8,8 GW de capacitate nouă, cu 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit organizației WindEurope