Giulgiul din Torino nu a fost niciodată întins pe trupul unui om. Pânza venerată de mii de ani este un fals
Noi simulări 3D arată că Giulgiul din Torino nu a fost așezat niciodată pe trupul unui om. Un artist brazilian specializat în reconstrucții 3D ale chipurilor unor figuri istorice, precum Sfântul Antoniu de Padova, susține că Giulgiul din Torino, vălul despre care se spune că l-ar fi acoperit pe IIsus, este un fals medieval.
Cicero Moraes a demonstrat prin simulări digitale că imaginea venerată nu provine de la un trup uman, ci de la o sculptură în basorelief.
Giulgiul din Torino nu a fost așezat pe un trup, ci pe o sculptură
Giulgiul din Torino, celebra pânză care ar reda chipul lui Iisus, a fost realizat prin aplicarea unui material pe o statuie sculptată, nu pe corpul unui om, arată o analiză publicată în revista Archaeometry.
Designerul digital 3D brazilian Cicero Moraes, specializat în reconstrucții faciale istorice, a folosit un software de modelare pentru a compara modul în care pânza se așează peste un corp uman cu modul în care se așează peste o sculptură în basorelief a unui corp uman.
„Imaginea de pe Giulgiul din Torino este mai compatibilă cu o matrice sculptată în basorelief”, a declarat Moraes pentru Live Science într-un e-mail.
„O astfel de matrice ar fi putut fi realizată din lemn, piatră sau metal și pigmentată (sau chiar încălzită) numai în zonele de contact, producând modelul observat”, a spus el.
Ipoteza artefactului medieval fusese deja avansată de studiile radiocarbonice din 1989, care plasau originea Giulgiului între anii 1260 și 1390.
Moraes, cunoscut pentru reconstituirea 3D a chipurilor unor personaje istorice precum Sfântul Antoniu de Padova sau Francesco Petrarca, a folosit acum aceleași tehnici pentru a testa două scenarii posibile: unul în care pânza este întinsă peste un corp real și altul în care materialul este aplicat pe o sculptură.
Rezultatele sunt clare: imaginea imprimată pe Giulgiu corespunde fidel variantei în care pânza este așezată peste o suprafață sculptată, în timp ce simularea cu un corp uman a produs doar imagini deformate.
Ipoteza falsului nu este nouă
Andrea Nicolotti, conferențiar la Universitatea din Torino și unul dintre cei mai respectați specialiști în istoria Giulgiului, a comentat cercetarea subliniind că aceste concluzii sunt deja cunoscute de secole.
„La aceste concluzii s-a ajuns deja cu secole în urmă”, a declarat Nicolotti, citat de Ansa.
„Știința confirmă astăzi ceea ce istoricii știu de cel puțin patru sute de ani: imaginea nu poate fi rezultatul contactului direct cu un corp uman”.
Nicolotti a atras atenția că, deși tehnologia actuală oferă o demonstrație vizuală convingătoare, argumentele privind natura artefactului medieval al Giulgiului au fost documentate în repetate rânduri de istorici.
Totuși, cercetarea lui Moraes adaugă o dimensiune tehnologică modernă, susținând o concluzie ce contrazice credința tradițională a numeroșilor pelerini care vizitează anual Catedrala din Torino.
