„În ultima vreme ne dezbină, nu ne mai unește!” Declarațiile unui expert la 35 de ani de la începuturile internetului așa cum îl știm astăzi
Pe 13 noiembrie 1990, britanicul Tim Berners-Lee, absolvent de Fizică la Oxford și cercetător la CERN, prezenta oficial prima versiune completă a propunerii tehnice pentru World Wide Web.
A fost momentul care a marcat, simbolic, nașterea internetului așa cum îl folosim astăzi. În viziunea lui Berners-Lee, web-ul trebuia să devină un instrument universal, un mediu în care „informația să fie accesibilă oricui, oriunde, oricând”.
La 35 de ani distanță, bilanțul este însă complex, iar unii specialiști consideră că idealul inițial s-a transformat într-o realitate ambivalentă. „Internetul ar fi trebuit să fie un instrument care să ne unească, să ne ajute să rezolvăm mai repede provocări, să ne fie util scopurilor noastre.
Or ce vedem noi în ultima vreme este că internetul, prin aripa lui ‘armată’ – social media, nu ne unește, ci ne dezbină”, spune Cristian China-Birta, expert în digital marketing, potrivit Adevarul.
Cum a început totul
Deși rădăcinile internetului coboară până în anii 1960, când cercetătorii americani, în contextul Războiului Rece, căutau o metodă de a crea o rețea de comunicații care să reziste chiar și în caz de atac, forma pe care o cunoaștem astăzi s-a conturat abia la începutul anilor ’90.
Pe 13 noiembrie 1990, Tim Berners-Lee, împreună cu colegul său Robert Cailliau, prezenta prima propunere tehnică oficială pentru World Wide Web, realizată pe un computer NeXT – un proiect al lui Steve Jobs.
Berners-Lee încerca să rezolve o problemă foarte concretă de la CERN: laboratoarele aveau sisteme diferite, greu compatibile între ele, ceea ce făcea aproape imposibilă circulația rapidă a informațiilor.
„Mi-am imaginat o lume în care tot ce este documentat să poată fi conectat între ele prin linkuri, iar oamenii să poată naviga între idei, nu doar între fișiere”, explica el mai târziu. În august 1991 avea să fie lansată și prima pagină web: un ghid simplu despre ce este WWW și cum poate fi folosit. Nimeni nu putea anticipa însă amploarea transformării care avea să urmeze.
35 de ani mai târziu: de la informații la social media, inteligență artificială și boți
Astăzi, web-ul este radical diferit de intenția tehnică și aproape inocentă a lui Berners-Lee. Evoluția s-a accelerat într-un ritm fără precedent, iar în ultimii ani schimbările au devenit atât de rapide încât fiecare perioadă de doar câteva luni pare o epocă tehnologică distinctă. Cristian China-Birta subliniază această metamorfoză:
„Internetul s-a înnoit cu o viteză uluitoare și s-a complicat extraordinar. Ca tehnologie, putem spune că nu a avut o evoluție explozivă decât în ultimii ani. Dar acești ultimi ani au fost fiecare aproape o evoluție în sine”.
Ascensiunea TikTok, ajuns în timp record între platformele de top ale lumii, este un exemplu relevant. La fel și faptul că, în 2025, pentru prima dată în istorie, s-a estimat că 51% din traficul global a fost generat de boți, nu de oameni.
Aceasta spune multe despre direcția în care se mișcă mediul online: un ecosistem tot mai autonom, în care interacțiunea umană directă devine doar o parte, nu întotdeauna cea principală.
În acest context, social media a câștigat o importanță copleșitoare, devenind nu doar un spațiu de interacțiune, ci un factor care influențează comportamente, opinii și structuri sociale.
„Cred că schimbarea majoră a fost asta: în loc ca internetul să fie un instrument pe care noi, oamenii, să îl folosim, a început să devină un instrument care ne folosește el pe noi”, afirmă China-Birta.
Potrivit lui, internetul nu mai funcționează ca un mijloc care ne ajută să soluționăm provocări, ci ca un mecanism care generează și amplifică noi probleme, adesea mai rapide și mai complexe decât capacitatea noastră de reacție.
De la blog la reels. Sau cum comunică creatorii de conținut
Una dintre cele mai vizibile schimbări din ultimii ani este modul în care oamenii creează și consumă conținut online. La începuturile sale, blogul era spațiul central al internetului personal: un loc al opiniilor detaliate, al poveștilor, al jurnalelor digitale.
Astăzi, paradigma s-a schimbat dramatic. Creatorii de conținut se exprimă în fraze scurte, vizuale, cu ritm rapid, adaptate formatelor video de câteva secunde: reels sau shorturi. „Creatorii de conținut au existat și vor exista întotdeauna. Doar mijloacele cu care creează conținut și platformele pe care îl distribuie se schimbă permanent”, explică China-Birta. Trendurile determină atât modul de prezentare, cât și modul în care publicul receptează mesajele.
Shorturile, spune specialistul, sunt exemplul perfect: acum 15 ani păreau inutile sau lipsite de sens, dar astăzi reprezintă cel mai consumat tip de conținut de pe planetă. În plus, rolul influencerilor s-a transformat semnificativ.
Ei nu mai sunt simpli creatori, ci adevărate micro-instituții media, cu publicuri loiale și putere de influență comparabilă cu cea a unor redacții tradiționale. „A fi influencer devine o meserie în sine. Iar cu cât intră într-un mindset antreprenorial, cu atât devin mai de succes. Deja asistăm la influenceri care sunt adevărate instituții de ‘presă socială’. Discuția dacă este de bine sau de rău ar fi indicat să fie purtată cât mai repede”, subliniază China-Birta.
Beneficii și pericole. „Ce este rău în umanitate a reușit să se multiplice și să crească”
Internetul este astăzi o oglindă fidelă a societății: reflectă calitățile noastre, dar și defectele. Diferența esențială constă în viteza cu care lucrurile se propagă. Cristian China-Birta amintește un concept din Roma antică: venenum, substanță care, în doze mici, era medicament, iar în doze mari devenea otravă.
La fel funcționează și internetul: un instrument care ne-a apropiat mai rapid ca niciodată, dar care, în aceeași măsură, poate amplifica agresivitatea, dezinformarea, polarizarea și emoțiile negative.
„Faptul că ne-a adus împreună mai repede și mai aproape a însemnat că ceea ce este rău în umanitate a reușit să se multiplice și să crească mult mai repede decât ar fi făcut-o în mod normal”, explică specialistul. Viteza ultra-rapidă a interacțiunilor permite ca impulsurile negative să circule instantaneu, creând reacții în lanț care pot destabiliza comunități întregi.
Exercițiu de imaginație: internetul peste încă 35 de ani
Cum ar putea arăta internetul în 2060? Ritmul actual al inovației sugerează transformări greu de anticipat, dar Cristian China-Birta are o viziune sumbră și realistă: „Un câmp de luptă. Cred că pentru asta se pregătește (și ne pregătește) internetul. Un loc în care armate de oameni virtuali se luptă cu alte armate de oameni virtuali, pentru mize pe care încă nici măcar nu ni le putem imagina. Dar cu rezultate în realitatea noastră imediată. Altfel spus, o să ne rănim atât de tare în virtual încât o să sângerăm în realitate.”
În paralel cu această perspectivă, inteligența artificială conturează un posibil viitor complet diferit: un internet invizibil, omniprezent, integrat în haine, obiecte, clădiri, ba chiar și în corpul uman.
Dispozitivele actuale ar putea dispărea, fiind înlocuite de interfețe neurale sau lentile inteligente capabile să ofere informația direct în gând sau în câmpul vizual. Conectivitatea nu ar mai fi o activitate distinctă, ci un fundal permanent al vieții de zi cu zi.
