Un avion Ryanair cu 177 de pasageri, la un pas de tragedie după ce i s-a refuzat aterizarea. Mai avea combustibil pentru doar 9 minute de zbor

Un zbor Ryanair a fost pe cale să se transforme într-o adevărată tragedie, după ce aproape s-a ajuns la stare de urgență după trei avertismente de forfecare a vântului și după ce un aeroport i-a refuzat aterizarea din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Zbor Ryanair, aproape de o tragedie. Foto: pixabay.com

Avionul făcea o cursă de la Pisa spre Scoția și avea la bord 177 de persoane. Acesta a aterizat la Manchester cu doar 363 litri de combustibil în rezervoare, aproape sub rezerva minimă de siguranță impusă de lege. Cantitatea de combustibil putea acoperi doar nouă minute de zbor, ceea ce face obligatorie aterizarea în orice condiții, chiar și în cele mai periculoase.

Un zbor Ryanair, la un pas de tragedie

Incidentul a avut loc pe 3 octombrie anul trecut. Situația nu a fost cauzată de o decizie proastă a piloților, ci de decizia unuia dintre aeroporturile alternative de a refuza aterizarea pe vreme rea. Acest lucru a fost dezvăluit într-un raport al Consiliului Britanic de Investigare a Accidentelor Aeriene ( AAIB,), care a etichetat episodul drept un „incident grav”, scrie Corriere della Sera.

Avionul era un Boeing 737 și decolase de la Pisa, cu destinația Prestwick, lângă Glasgow, într-o zi în care furtuna Amy se dezlănțuia cu rafale de vânt de până la circa 104 km/h. Raportul arată că echipajul încărcase la bord combustibil suplimentar pentru a face față posibilelor întârzieri și devieri.

Cu trei tentative de aterizare, au fost emise tot atâtea avertizări de forfecare a vântului , rafalele de vânt atingând niveluri care au făcut imposibilă o coborâre în siguranță. În timpul primei tentative de aterizare pe aeroportul Prestwick, a fost declanșată o avertizare privind o schimbare periculoasă și bruscă a direcției sau intensității vântului.

Piloții au executat apoi manevra planificată de „evadare” și au urcat înapoi pentru o a doua încercare. Dar și a doua încercare a fost nereușită. La doar 15 metri deasupra solului s-a declanșat alarma de forfecare a vântului. În acel moment, conform procedurilor companiei aeriene, o a treia încercare consecutivă după două apropieri eșuate din cauza rafalelor de vânt nu mai era permisă, deci, era necesară o deviere.

Aterizarea a fost respinsă de turnul de control

Căpitanul și ofițerul au cerut apoi controlorilor de trafic aerian să direcționeze zborul către Manchester , alternativa lor preferată datorită condițiilor meteorologice mai favorabile. Cu toate acestea, cererea a fost respinsă, deși conform procedurilor, cererea ar fi trebui să fie acceptată. Anchetatorii nu au reușit să înțeleagă de ce a fost respinsă și invocă o „problemă de comunicare” internă între controlul aeroportului și agentul de rampă.

Fiindu-i refuzat accesul la Manchester, echipajul s-a îndreptat spre Edinburgh. Aici, în timpul celei de-a treia apropieri, s-a declanșat o nouă avertizare de forfecare a vântului. În acel moment, combustibilul rămas scăzuse la 2.164 de kilograme. În timpul urcării de la Edinburgh, piloții au calculat că o nouă deviere către Manchester ar duce la aterizarea lor cu doar 500-700 de kilograme de combustibil.

În acel moment, echipajul a declarat oficial o stare de urgență, un semnal „mayday, mayday, combustibil” fiind transmis către centrul de control din Edinburgh, obținând astfel autorizația imediată de a zbura spre Manchester fără alte discuții.

Cu doar 363 de kilograme la bord, o a patra încercare de aterizare care s-ar fi soldat cu o nouă apropiere eșuată ar fi lăsat echipajului doar trei minute de autonomie înainte de epuizarea totală a combustibilului.