Animalul care s-a întors în România. Când l-au zărit, oamenii au crezut că nu văd bine
Castorul a revenit în România printr-un program de repopulare a lacurilor. Animalul este considerat o specie-cheie în lanțul trofic. Este supranumit și „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de suprafețe naturale. Această specie își construiește un adăpost cu 3 camere separate, una fiind dormitorul, una este o anticameră unde au depozit de hrană pe termen scurt și o altă zonă pentru toaletare.
Când dispăruseră castorii din România
Acum 120 de ani dispăruse din România, dar recent a fost reintrodus în albiile râurilor Olt, Mureș și Ialomița. Castorul s-a întors și în județul Argeș. Populația este în continuare scăzută, dar s-au făcut fac primii pași pentru repopularea zonelor sălbatice.
Iazurile care se formează datorită barajelor construite de castori atrag o mulțime de alte specii. Asta ajută la creșterea biodiversității, dar și la ecoturism. Castorii au dispărut de pe teritoriul României la finalul secolului XIX, fiind vânați în exces pentru blană, carne, dar și pentru glandele care conțin mosc și erau folosite în industria parfumurilor.
Castorul a fost reintrodus în Argeș
Primii castori au fost reintroduși în România în perioada 1998 - 2003 de către Institutul de Cercetări Silvice de la Brașov, iar acum programul este continuat de Fundația Conservation Carpathia, care a început reintroducerea acestei specii în Argeș, pe partea de sud-est a Munților Făgăraș.
Castorul, al doilea rozător din lume
Castorul este un mamifer semiacvatic. Este reprezentat prin două specii, una europeană și una americană, fiind al doilea cel mai mare rozător din lume după capibara. Este un animal foarte bine adaptat la mediul acvatic, dar merge și pe uscat.
Are o blană foarte deasă și impermeabilă datorită unei substanțe pe care o secretă și cu care își unge blana permanent. Picioarele din față sunt adaptate pentru cărat și săpat, iar cele din spate pentru înot fiind ca niște lopeți. Coada este folosită la înot.
Castorul își construiește 3 încăperi
Își fac întotdeauna adăpost săpat în pământ, însă acolo se poate intra doar din apă. În prima fază sapă o groapă. Din acea gaură face un tunel către suprafață, ca să nu rămână fără oxigen. Acel tunel, numit horn, îl acoperă cu niște crengi și îl verifică în fiecare seară (fiindcă este un animal nocturn). Printre primele lucruri pe care le face este să verifice hornul, dacă cineva am umblat acolo, a luat lemne. Când familia se mărește și adăpostul se mărește.
Adăpostul poate avea până la 3 camere separate, una este dormitorul, una este o anticameră unde au depozit de hrană pe termen scurt, și unde este zona de toaletare, acolo se curăță reciproc.
Castorii sunt vegetarieni
Una dintre unghiile de la degetele labelor din spate este despicată pentru a-și putea întinde blana, ca să scoată scaieții de exemplu, și să-i păstreze impermeabilitatea. Sunt 100% vegetarieni: primăvara, toamna iarna consumă specii de arbori, preferatul este plopul, apoi salcie. În lipsa acestora poate mânca și alun, paltin, arin, pe care îl folosesc și pentru construcția barajului. Vara mănâncă diferite specii de plante suculente, nelemnoase, și atunci impactul asupra arborilor este mai mic.
Castorul are prădători naturali foarte puternici, lup, urs și râs, în situații mai rare, și vulpe. Cea mai mare amenințare o reprezintă însă câinii hoinari. Oamenii nu au de ce să se teamă de castori, sunt niște animale foarte pașnice, evită omul, dar au o mușcătură foarte puternică, ținând cont că pot dobori foarte multe specii de arbori de diferite diametre, așa că este bine să evitați să puneți mâna pe ei.
