Astăzi este „Ziua ursului”. De ce românii îl consideră „animalul oracol” și ce tradiții se respectă în zonele rurale
La 2 februarie este sărbătorită în România „Ziua ursului”, eveniment considerat o predicție a vremii pentru următoarea perioadă. Din acest motiv ursul este considerat în România dar și în alte țări europene „animalul oracol”. În tradiția populară românească, sărbătoarea este una dintre cele mai vechi ale iernii, asociată cu natura, schimbarea vremii, sănătate, noroc și protecția gospodăriei.
De ce este important ursul în tradițiile populare
Potrivit tradiției, în această zi ursul iese din bârlog pentru a „cerceta” vremea. Dacă își vede umbra și se sperie, întorcându-se în bârlog, se spune că iarna va mai dura. Dacă cerul este înnorat și ursul nu își vede umbra, oamenii cred că primăvara este aproape.
„Ziua Ursului” coincide și cu sărbătoarea creștină a „Întâmpinării Domnului”, cunoscută în popor ca „Stretenia”, ambele marcând un moment de cumpănă între iarnă și primăvară.„Stretenie”, este un cuvânt de origine slavonă, care însemna ”a întâlni”, ”a întâmpina”.
Obiceiuri și superstiții de „Ziua ursului”
Conform actualdecluj.ro,, în unele zone din Transilvania ziua este denumită „Ziua cu luminile”, deoarece se credea că Maica Domnului cu Isus au fost întâmpinați la templu cu lumini aprinse. În alte zone, părinții obișnuiau să atingă copiii cu blană de urs, pentru a le aduce putere și sănătate. Tot astăzi, în credința populară, se alungau spiritele rele și se făceau gesturi simbolice pentru protejarea casei și a animalelor.
În această zi, în satul tradițional, femeile împodobeau icoana Maicii Domnului cu vrejuri de viță de vie și cu mlădițe de salcie, ca să aducă noroc mireselor, sănătate pruncilor și spor în gospodărie. Totodată, femeile țineau post în această zi pentru paza turmelor de animalele pădurii, de „ura lupului și a ursului” și de „năvala bolilor iernii”.
Alte supersitiții legate de „Ziua ursului” citate de cimec.ro:
-se crede că în această zi urșii, nemaiavând hrană, vin prin sate și mănâncă porumbul;
-cine îl „cinstește” pe urs nu-i vor fi mâncate de acest animal stupii și vitele;
-în această zi nu se muncește, ca să nu omoare ursul vitele oamenilor aflate la munte;
-se adună balega vitelor din această zi, se usucă și se păstrează, crezându-se că este bună să se afume cu ea când vitele și oamenii suferă de vreo boală sau când vreun om are o spaimă;
-dacă ursul calcă pe cineva pe şele, e scutit de boală;
-când visezi urs, înseamnă noroc.
