Cât costă, de fapt, viața în România la jumătatea anului 2026. Unii se descurcă cu 3.000 de lei pe lună, iar alții ajung la cheltuieli de 55.000 de lei

Cât costă, de fapt, viața în România la jumătatea anului 2026? Răspunsul la această întrebare nu mai are un numitor comun, ci depinde exclusiv de bula economică în care te afli. Un simplu exercițiu de sinceritate lansat în mediul online a declanșat o avalanșă de confesiuni care descriu o prăpastie socială greu de imaginat. 

Cât cheltuie românii într-o lună/ sursa Unsplash

Dezbaterea a pornit de la o întrebare banală adresată comunității Reddit: „Sunt curios cam cât cheltuiți într-o lună, în medie. Eu ajung pe la 4.000 lei pe lună, cu tot cu mâncare, utilități, ieșiri... Voi pe unde vă încadrați?”. Răspunsurile au curs pe bandă rulantă și au oferit o radiografie fascinantă a supraviețuirii și a prosperității duse la extreme.

În orașele mai mici, multe familii spun că reușesc să se încadreze în bugete reduse, însă doar printr-un stil de viață cumpătat.

O familie cu un copil sub un an susține că trăiește cu aproximativ 3.000 de lei pe lună, sumă care va crește la 3.500 de lei odată cu diversificarea alimentației copilului. 

„Maxim 3 000 lei toate cheltuielile, 2 adulți și un copil sub 1 an. Într-un oraș mic... acum a început diversificarea, deci să zicem că acum o să fie un maxim 3.500 lei”  

În Suceava, o familie cu trei copii spune că are cheltuieli lunare de aproximativ 6.500 de lei, iar în Galați, un cuplu fără chirie estimează un buget de 5.000 de lei, bazându-se aproape exclusiv pe mâncare gătită acasă.  

„3.000-4.000 lei pe lună. Trăit modest, fără chirie, 90% gătit acasă”

În București și în zona metropolitană, bugetele lunare sunt semnificativ mai mari.

Un utilizator a povestit că ajunge la aproximativ 5.000 de lei pe lună, dintre care aproape jumătate reprezintă chiria, iar o mare parte din restul banilor merge pe mâncare comandată.

În Popești-Leordeni, o familie cu doi copii și o pisică își urmărește atent cheltuielile într-un tabel Excel. Deși costurile lunare obișnuite sunt de aproximativ 10.000 de lei, media anuală ajunge la 15.000 de lei, după ce sunt incluse vacanțele și achizițiile importante.  

  „Pe luna iunie am avut așa: 2.400 chirie + întreținere, 1.900 mâncare (nu gătesc, doar îmi fac sandvișuri, comand, cumpăr direct), 250 transport (autobuz, metrou, bolt), 100 lei Digi+Vodafone, 500 de lei distracții”, a scris alt internaut  care a ales să-și exprime cheltuiele în mod defalcat.   

Bugete de zeci de mii de lei

La polul opus se află românii cu venituri foarte ridicate.

„Eu, mama şi ograda plus cutia de pantofi de la Bucuresti peste 10k. A venit 700 de lei numai curentul. Nu fac calcule să nu mă ia cu rău şi cine ştie ce abonamente online mai am. La asta adaugi contabil, taxe la mirificul stat român, plus comisioane la bănci pentru intrări ieşiri”, a scris cineva. „3-4k euro”, a punctat altul.  

Un utilizator din București spune că depășește 10.000 de lei cheltuieli lunare, în timp ce un altul estimează un buget de aproximativ 19.000 de lei, afirmând că nu mai urmărește prețurile alimentelor.

„Familie cu un copil, 19.000 lei. Am trăit si cu mult mai puțin, dar concluzia e ca cu cât ai mai mult cu atât vei băga mâna în buzunar mai adânc”, a scris el.  

Cea mai mare sumă menționată în discuție vine din Cluj, unde un tânăr susține că gestionează un buget de 55.000 de lei pe lună, dacă sunt incluse și investițiile. Fără acestea, cheltuielile sale se ridică la aproximativ 13.500 de lei, bani care acoperă rata locuinței și vacanțele. 

  „55.000 daca pui banii băgați în investiții ca și cheltuiți, Dacă nu, 13.500. Rata apartament 4.000+2 avans/luna. Cluj 11 luni pe an, Sapporo una, singur”   

România rămâne printre țările cu cel mai ridicat risc de sărăcie

Diferențele observate în discuția de pe Reddit reflectă și realitatea economică din țară.

Potrivit Eurostat, 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România ocupând unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la acest capitol.

În același timp, povara fiscală asupra salariilor rămâne ridicată, ceea ce face ca, pentru multe familii, administrarea bugetului lunar să fie o provocare permanentă, indiferent de nivelul veniturilor.