Ce a dispărut din blocurile noi? „Ai aragazul practic lângă canapea”

O discuție pornită pe platforma Reddit a adus în prim-plan o nemulțumire majoră a celor aflați în căutarea unei locuințe noi: dispariția aproape totală a bucătăriilor închise din proiectele rezidențiale recente. Oamenii critică dur compartimentarea de tip „open space”.

Apartamentelor moderne le lipsește ceva Foto: arhiva

Cumpărătorii de apartamente noi răbufnesc în mediul online împotriva conceptului open space, acuzând dezvoltatorii că maximizează profitul prin eliminarea pereților interiori și transformă o banală bucătărie separată într-un privilegiu extrem de costisitor.

„Aragaz lângă canapea și haine mirosind a prăjeală”: de ce urăsc românii livingul deschis

Pentru tot mai mulți cumpărători, vizionarea ofertelor din ansamblurile rezidențiale noi a devenit o experiență frustrantă.

În timp ce reclamele promovează un aer cosmopolit și modern, realitatea zilnică a unei bucătării deschise direct în camera de zi înseamnă mirosuri persistente în textile, zgomot de electrocasnice în timpul vizionării unui film și o lipsă acută de intimitate.

Nemulțumirea utilizatorilor s-a transformat într-o veritabilă radiografie a compromisurilor din piața rezidențială:

 „Mă uit pe anunțuri la construcții noi. Aproape totul e «open space», adică ai aragazul practic lângă canapea și te uiți la TV în miros de mâncare. Chiar nu se mai construiește nimic cu bucătărie separată, sau a devenit peretele despărțitor o dotare de «lux»?” pornește un cetățean discuția.

„Urăsc bucătăriile open space, dar din păcate găsești foarte rar apartamente noi cu bucătării închise. Îți cer cu 10-20 de mii de euro în plus pentru asta. Conceptul de bucătărie închisă îl găsești de obicei în blocurile vechi. În residence-uri minimizează totul din punct de vedere al spațiului pentru a maximiza profitul” spune un internaut.

Ca soluție de compromis, unii cumpărători indică pereții de sticlă glisantă, însă și această variantă implică adesea cheltuieli suplimentare suportate direct din buzunarul clientului.

Culisele dezvoltatorilor: capcana „prețului pe metru util” și trucul camerelor umflate vizual

Motivele pentru care blocurile noi au renunțat la pereții despărțitori țin în primul rând de rentabilitate financiară și de modul în care românii își calculează bugetul.

În cadrul aceleiași dezbateri, un dezvoltator imobiliar a explicat fără ocolișuri mecanismul din spatele acestor decizii de proiectare.

Eliminarea pereților și a ușilor interioare reduce semnificativ cheltuielile cu materialele, tencuiala și tâmplăria, dar oferă și un avantaj uriaș de vânzare: apartamentele par mai luminoase și mult mai mari la prima vizionare.

Mai mult, suprafața pe care ar fi ocupat-o pereții din cărămidă sau gips-carton este convertită automat în „suprafață utilă”, coborând artificial prețul calculat per metru pătrat:

„Se mai construiesc, problema este că deja bucătăria închisă e considerată «element premium». Absurd. Și spun asta fiind în domeniu (dezvoltator mic). Motivul principal este eficientizarea spațiului și maximizarea spațiului util, pentru că românul nu vrea să înțeleagă că el nu cumpără doar utilul și nu-l interesează spațiul construit per total. Se uită cât e metrul util și îți aruncă bomba: «Păi boss, la ăia de lângă e mai ieftin pe util». Bine boss, fii atent cum facem: îți dau jos toți pereții să ai open space peste tot, inclusiv la baie, și ajung și eu cu utilul la cât l-ai găsit peste drum. Îți convine așa? Dai mai ieftin pe util. Bașca, dacă vrei, fac cei mai subțiri pereți între apartamente, dar după să n-aud că te vaiți că-ți auzi vecinul când trage apa sau ascultă muzică, sau urlă copiii” aduce cineva o explicație mai amplă.

Diferență de aproape 300.000 de euro pentru același apartament între Primăverii și Ferentari

Piața rezidențială din Capitală atinge contraste uluitoare în 2026, datele din trimestrul al doilea arătând că prețul unei locuințe variază cu sute de mii de euro exclusiv în funcție de cartier. 

Clasamentul luxului este deschis de cartierul Primăverii, cu o medie solicitată de 5.638 de euro pe metru pătrat util. Foarte aproape pe podium se situează Kiseleff, cu 5.632 de euro/mp, urmat de zona Aviatorilor, cotată la 5.541 de euro/mp.

Pe un palier ridicat se mențin Floreasca, unde media atinge 4.460 de euro/mp, Herăstrău, cu 4.427 de euro/mp, și Șoseaua Nordului, cu 4.245 de euro/mp. În Dorobanți metrul pătrat util ajunge la 4.158 de euro, în timp ce zona Capitale înregistrează 3.971 de euro/mp, fiind recunoscută pentru vilele interbelice, reședințele diplomatice și clădirile istorice.

La cealaltă extremă se află Ferentari, cartier cu o medie de doar 1.389 de euro pe metru pătrat util.