Cine este „Coadă Scurtă”, lupul emblemă al României. Primele rezultate ale recensământului speciei

Pe 23 septembrie 2026, au fost publicate primele rezultate oficiale ale studiului de monitorizare genetică a lupilor din Carpații Meridionali, început acum nouă ani, o premieră în România. Datele centralizate de Fundația Conservation Carpathia oferă detalii clare despre viața haitelor și despre cel mai faimos exemplar monitorizat, capul de haită „Coadă Scurtă”.

„Coadă scurtă” este stăpânul Carpaților Meridionali. Foto: Conservation Carpathia Foto: rptv.ro

Când a început recensământul lupilor

Programul de monitorizare a lupilor este realizat de „Fundaţia Conservation Carpathia” din 2017 și se desfăşoară în Carpaţii Meridionali, pe şase fonduri de vânătoare din Munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Leaota şi teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului. De ce în această zonă? Carpații Meridionali reprezintă cea mai masivă, tipică și spectaculoasă regiune montană a țării, având potrivit specialiștilor unele similitudini cu Alpii.

Concret, operațiunea se bazează pe metode științifice, fără interacțiune directă cu animalul sălbatic, prin analiza ADN-ului extras din probe biologice colectate din teren, precum urină pe zăpadă, excremente şi fire de păr. Analizele permit identificarea exemplarelor, estimarea populaţiei, reconstruirea relaţiilor de rudenie şi aproximarea teritoriilor folosite de diferitele familii şi arată cum se organizează şi se schimbă populaţia în timp. 

Colectarea datelor are loc în fiecare iarnă. În sezonul 2024-2025, echipele de teren au strâns 259 de probe ADN, ajungând la un total de 1.100 de probe în ultimii şapte ani. Rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, comparabilă cu cea obţinută în studii similare din Europa de Vest şi America de Nord. Conform reprezentanților fundației sunt folosite camerele cu detecţie automată, care transmit imaginile din teren şi ajută echipele să afle mai rapid când şi pe unde se deplasează lupii, crescând astfel şansele de a găsi probe biologice.

„Coadă scurtă”, regele lupilor din munți

Observat pentru prima dată în 2022 datorită aspectului său distinctiv, marcat de coada sa ruptă, „Coadă scurtă” a fost detectat de 29 de ori prin probe ADN şi de 20 de ori cu ajutorul camerelor de monitorizare. Prin corelarea acestor date, specialiştii au reuşit să îi reconstruiască istoricul familial din zona Râului Târgului - Lacul Râuşor, precum şi traseul parcurs până în apropierea lacului Pecineagu, în Valea Dâmboviţei.

Aici, "Coadă Scurtă" formează, din 2022, cea mai longevivă pereche reproducătoare documentată în cadrul studiului. Familia sa foloseşte un teritoriu de aproximativ 250 km², care se întinde de la izvoarele Râului Dâmboviţa şi Valea Bârsei până în apropierea oraşului Zărneşti, traversând Masivul Piatra Craiului. Este animalul etalon al speciei pe care specialiștii fundației au decis să îl monitorizeze. 

În Carpații Meridionali au fost găsiți 24 de lupi, urmăriți timp de 9 ani. Foto: rptv.ro Foto: rptv.ro

Câți lupi au fost găsiți în Carpații Meridionali

Au fost identificaţi 24 de lupi (10 femele şi 14 masculi). Cele şase familii (haite) cunoscute în zonă din anii precedenţi s-au reorganizat, cel puţin temporar, în nouă haite mai mici. Lupii pot parcurge în medie aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar deplasările anuale pot depăşi, uneori, 1.000 de kilometri. 

Un alt rezultat important al analizelor genetice priveşte hibridizarea dintre lup şi câine. În 2019 a fost documentat un astfel de caz în zona de proiect, însă în analizele recente nu au mai fost identificate cazuri, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru sănătatea genetică a populaţiei de lupi din această zonă.

Șocante sunt unele obiceiuri ale lupilor din România, lucruri care modifică cunoștințele în domeniu. Astfel, a apărut fenomenul de „abandon de familie”, din partea unui dintre părinți sau a amândurora. Dintre cele nouă familii identificate în ultimul sezon, doar una păstrează aceeaşi pereche reproducătoare din anii anteriori. În majoritatea cazurilor, unul dintre parteneri a fost înlocuit sau perechea reproducătoare nu a mai fost identificată.

În ceea ce priveşte densitatea populaţiei de lupi, în iarna 2024-2025 aceasta a fost estimată la aproximativ 1,46 lupi la 100 km², comparativ cu 2,35 în iarna 2019-2020. Specialiştii atrag atenţia că sunt necesari cel puţin 10-15 ani de monitorizare pentru a putea stabili o tendinţă populaţională. 

Lupul, bodyguardul pădurilor

De ce este studiat lupul? Prin reglarea populaţiilor de erbivore precum mistreţul, cerbul şi căpriorul, lupul reduce suprapăşunatul, ajută regenerarea pădurii şi susţine diversitatea plantelor şi a altor specii. Prin simpla sa prezenţă, creează şi un "peisaj al fricii", care schimbă comportamentul animalelor pe care le vânează şi al altor carnivore.

Pentru a evita întâlnirea cu lupii, acestea îşi modifică deplasările şi modul în care folosesc teritoriul, reducând presiunea asupra unor zone sensibile, cum sunt luncile râurilor. Acest rol se vede şi în relaţia cu alte carnivore. Un studiu recent realizat la nivel european arată că şacalul auriu se extinde mai uşor în zonele în care lupul lipseşte.

„În Carpaţii Meridionali, în zona noastră de studiu, unde lupul este prezent, şacalul a fost detectat doar accidental, de două ori în opt ani, fără indicii că s-ar fi stabilit în zona de proiect. Lupul are şi un rol de necrofag: consumă animale moarte, iar resturile prăzilor sale asigură hrană pentru alte specii, precum corbii, vulpile şi nevertebratele, contribuind la circuitul nutrienţilor în natură”, au declarat reprezentanții „Fundației Conservation Carpathia”.