Cum să faci față schimbărilor bruște de temperatură? Martie vine cu temperaturi ridicate
Prima săptămână din martie va aduce o schimbare radicală a vremii, cu temperaturi mult peste media perioadei și precipitații reduse la nivel național. După zile cu ninsoare și frig, România va intra într-un episod neobișnuit de cald, iar medicii avertizează că aceste oscilații rapide pot afecta starea generală și imunitatea. Iată ce măsuri simple pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor.
Începutul lunii martie aduce temperaturi ridicate
Prima săptămână din martie va marca o schimbare semnificativă a vremii. Conform meteorologilor, temperaturile maxime vor depăși mediile multianuale în majoritatea regiunilor, cu valori care pot urca spre 18–22 de grade Celsius în sud și vest. În același timp, precipitațiile vor fi deficitare la nivel național, ceea ce înseamnă un început de primăvară mai uscat decât în mod obișnuit. Trecerea rapidă de la zile cu ninsoare și temperaturi apropiate de 0 grade la un regim termic aproape estival reprezintă o schimbare bruscă pentru organism, care are nevoie de timp pentru adaptare.
Specialiștii atrag atenția că aceste oscilații pot duce la stări de oboseală, dureri de cap, iritabilitate și scăderea rezistenței la infecții respiratorii. Medicii explică clar faptul că variațiile de temperatură influențează direct sistemul imunitar. Vasele de sânge se contractă și se dilată mai rapid, tensiunea arterială poate fluctua, iar persoanele cu afecțiuni cronice sunt cele mai vulnerabile. De asemenea, aerul mai uscat, combinat cu vântul specific începutului de sezon, poate irita căile respiratorii. În lipsa precipitațiilor, nivelul de praf și alergeni din atmosferă poate crește, amplificând disconfortul pentru persoanele sensibile.
Cum ne susținem imunitatea în fața variațiilor bruște de temperatură
Nutriționistul Mihaela Posea explică faptul că alimentația joacă un rol esențial în susținerea organismului în această perioadă de tranziție. „Schimbările bruște de temperatură pot slăbi temporar imunitatea. Este important să susținem organismul printr-un aport adecvat de vitamine și minerale, în special vitamina C, vitamina D și zinc”, afirmă specialistul. Acesta recomandă consumul de legume verzi de sezon, citrice, semințe, nuci și alimente bogate în proteine de calitate. De asemenea, supele calde și ceaiurile din plante pot ajuta la menținerea confortului termic și la hidratare.
Nutriționistul avertizează că dietele restrictive sau mesele neregulate pot accentua starea de oboseală resimțită în această perioadă. În plus, specialistul subliniază importanța somnului și a mișcării moderate în aer liber. Expunerea treptată la temperaturile mai ridicate ajută organismul să se adapteze mai ușor, iar activitatea fizică ușoară stimulează circulația și tonusul general. Chiar dacă vremea pare prietenoasă, medicii recomandă păstrarea unei îmbrăcăminți adecvate dimineților și serilor mai răcoroase. Debutul primăverii aduce energie și optimism, însă adaptarea corectă la noile condiții meteorologice este esențială pentru menținerea stării de sănătate.
Cine sunt cei mai vulnerabili și de ce primăverile devin tot mai imprevizibile
Specialiștii atrag atenția că cele mai expuse categorii în fața variațiilor bruște de temperatură sunt copiii, vârstnicii și persoanele care suferă de afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În cazul acestora, organismul se adaptează mai greu la schimbările rapide de mediu, iar riscul de dezechilibre crește. Medicii recomandă monitorizarea atentă a tensiunii arteriale, evitarea expunerii prelungite la diferențe mari de temperatură și menținerea unui program regulat de mese și odihnă. De asemenea, hidratarea corespunzătoare rămâne esențială chiar și în zilele în care temperaturile nu par excesiv de ridicate.
În ultimii ani, astfel de episoade de tranziție bruscă între iarnă și primăvară au devenit tot mai frecvente. Specialiștii în meteorologie vorbesc despre perioade cu contraste termice accentuate, în care diferențele de la o săptămână la alta pot depăși 15 grade Celsius. Aceste variații pun presiune nu doar pe organism, ci și pe agricultură și ecosisteme. Pentru populație, adaptarea înseamnă prudență: îmbrăcăminte stratificată, alimentație echilibrată, somn suficient și evitarea automedicației la primele semne de disconfort. Prevenția rămâne cea mai sigură metodă.
