Curtea de Apel respinge cererea de suspendare a comitetului de reformă a justiției. Guvernul Bolojan obține o primă victorie
Guvernul condus de Ilie Bolojan a obținut joi o primă victorie în instanță în disputa legată de comitetul de reformă a justiției. Curtea de Apel București (CAB) a respins cererea formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, care solicita suspendarea deciziei premierului privind constituirea acestui organism. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată în termen de cinci zile de la comunicare.
Instanța a considerat cererea neîntemeiată
Potrivit soluției pe scurt publicate de Curtea de Apel București, judecătorii au admis excepția lipsei calității procesuale pasive în cazul Guvernului României și al Secretariatului General al Guvernului, respingând cererea formulată împotriva acestora. În ceea ce privește solicitarea de suspendare a Deciziei nr. 574/2025, formulată direct împotriva prim-ministrului, instanța a decis că aceasta este neîntemeiată.
Decizia reprezintă un prim succes juridic pentru Executiv, în contextul în care legalitatea și oportunitatea comitetului de reformă a justiției au fost intens contestate în ultimele săptămâni.
Urmează o nouă pronunțare într-un dosar similar
Demersul respins joi nu este singular. Un proces cu obiect similar a fost deschis la Curtea de Apel București și de avocata Silvia Uscov, care a cerut suspendarea aceleiași decizii a premierului privind constituirea comitetului pentru revizuirea legilor justiției. În acest caz, instanța a stabilit pronunțarea pentru luni, 19 ianuarie.
Astfel, soarta comitetului de reformă rămâne, cel puțin temporar, sub semnul incertitudinii, în condițiile în care pot exista soluții diferite în cauze similare.
Tot Silvia Uscov a inițiat un demers fără precedent, solicitând suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș au fost numiți judecători ai Curții Constituționale a României. Avocata susține că cei doi nu ar îndeplini condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic.
Acțiunea a fost depusă pe fondul scandalului public legat de pensiile magistraților și de independența justiției, subiecte care au reaprins dezbaterea privind reforma sistemului judiciar.
De ce a fost creat comitetul pentru reformarea legilor justiției
Decizia de constituire a Comitetului pentru revizuirea legilor justiției a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 19 decembrie. Grupul de lucru include reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului, ai Ministerului Justiției, ai asociațiilor profesionale de magistrați, precum și membri ai societății civile.
Inițiativa Guvernului a venit în urma dezvăluirilor făcute de mai mulți magistrați în documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder, care a scos la iveală disfuncționalități majore din sistemul judiciar.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat presei, că își dorește ca până la finalul lunii ianuarie comitetul să vină cu un set de propuneri legislative concrete pentru modificarea legilor justiției.
CSM contestă legitimitatea comitetului
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat public comitetul de reformă, susținând că acesta ar fi lipsit de transparență și de legitimitate juridică. Reprezentanții CSM au pus sub semnul întrebării atât modul de constituire, cât și rolul acestui organism în procesul de modificare a legislației din domeniul justiției.
În acest context tensionat, decizia Curții de Apel București oferă Guvernului Bolojan un prim avantaj juridic, însă confruntarea în instanță și dezbaterea publică privind reforma justiției sunt departe de a se fi încheiat.
