Fructul pe care magazinele din România îl importă, deși țara noastră are producții record. Recolta fermierilor români, pe primul loc în Europa: „Am scos 30 de kg”

Recolta de prune din acest an se anunță din nou excelentă, iar România își păstrează poziția de lider european, după ce anul trecut a înregistrat aproximativ 600.000 de tone, cea mai mare producție din UE.

Producția de prune, record în Europa/sursă foto: arhivă

Recolta-record a fermierilor români

În livezi, coșurile se umplu rapid, iar gospodăriile au început deja pregătirile pentru magiun, gem și țuică, într-o perioadă în care tradițiile culinare și distilarea fructelor revin în prim‑plan, potrivit Observator.

În multe zone, pomii sunt încărcați peste așteptări. Producătorul local Constantin Cozma spune că anul acesta va strânge șase–șapte tone de prune, iar un singur copac i‑a oferit chiar 30 de kilograme. El subliniază că nu a folosit erbicide sau alte tratamente, ceea ce face recolta cu atât mai apreciată.

"Am scos dintr-un copac 30 de kilograme. Nu am dat cu niciun de fel de ierbicid sau alte lucuri", a declarat Constantin Cozma.  

Piețele sunt deja pline, iar în toată țara se coc 28 de soiuri de prune, de la cele timpurii, ideale pentru consum, până la soiurile tradiționale folosite pentru palincă și magiun.

Recolta bogată de prune aduce din nou în gospodării mirosul de magiun, compot și gem, iar bunicile sunt printre cele mai entuziasmate. Pentru ele, sezonul prunelor înseamnă tradiție, rutină și bucuria de a umple cămările pentru nepoți.

Ana, o gospodină cu experiență, explică pas cu pas cum pregătește compotul: prunele se spală bine, nu trebuie să fie prea coapte ca să nu se fărâmițeze la fiert, se așază cu grijă în borcane, iar peste ele se adaugă două linguri de zahăr.

„Punem prunele, le spălăm. Prunele nu trebuie să fie prea coapte, dacă sunt prea coapte să fărâmă la fiert. Aşezăm cu grijă prunele în borcan. Punem câte două linguri de zăhar în borcan", a explicat Ana, gospodină, pentru Antena1.

Chiar dacă gemurile și compoturile rămân nelipsite, cea mai mare parte din recoltă ajunge, ca în fiecare an, în cazanele pentru țuică, rachiu sau palincă. România are cea mai mare suprafață cultivată cu pruni din Europa, iar producțiile record din ultimii ani confirmă tradiția puternică a distilatelor din fructe.

Magazinele aleg să importe prune

Paradoxal, deși livezile românești oferă cantități impresionante, supermarketurile continuă să aducă prune din import. Diferențele vin din lanțurile de distribuție, standardele comerciale și prețurile negociate la nivel european, ceea ce face ca producția locală să ajungă mai ales în gospodării, piețe și târguri tradiționale, nu în marile rețele de retail.

Marile rețele de retail lucrează cu contracte ferme, pe termen lung, care cer cantități constante, livrate zilnic, în ambalaje standardizate și cu un calibru perfect uniform. Producția românească, deși impresionantă, este fragmentată în mii de gospodării mici și livezi familiale.

Puțini producători pot garanta continuitate, sortare automată, depozitare frigorifică sau transport controlat. Retailerii preferă astfel furnizori mari din sudul Europei, care pot livra volume stabile și predictibile, indiferent de variațiile de sezon.

La acest lucru se adaugă costurile de certificare și ambalare. Pentru a ajunge pe raft, prunele trebuie să respecte norme stricte privind aspectul, etichetarea și trasabilitatea. Micii producători români nu au infrastructura necesară pentru a îndeplini aceste cerințe, iar investițiile în centre de sortare sau depozite frigorifice sunt greu de susținut individual. În lipsa unor cooperative funcționale, producția rămâne dispersată, iar lanțul comercial nu se poate adapta.

Beneficiile prunelor

Prunele uscate și prunele proaspete conțin, în general, aceleași vitamine și minerale. Cu toate acestea, multe studii se concentrează asupra prunelor uscate atunci când încearcă să confirme efectele pozitive ale consumului acestui fruct.

Prunele uscate sunt o sursă bună atât de fibre insolubile, cât și de fibre solubile. Fibrele insolubile ajută la ameliorarea constipației și la menținerea tranzitului intestinal regulat, în timp ce fibrele solubile contribuie la reglarea digestiei și la absorbția nutrienților din alimente.

Prunele uscate conțin, de asemenea, sorbitol și acid clorogenic, care pot crește frecvența tranzitului intestinal. Conform studiilor clinice, antioxidanții și proprietățile antiinflamatorii ale prunelor uscate pot contribui la prevenirea pierderii de masă osoasă și la menținerea unei densități și formări osoase sănătoase.

Conținutul ridicat de vitamina K din prunele uscate contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății oaselor. Prunele uscate sunt bogate în antioxidanți, în special în doi acizi cafeoilchinici – acidul neoclorogenic (acid 3-cafeoilchinic) și acidul clorogenic (acid 5-cafeoilchinic). Aceștia pot contribui la scăderea nivelului de glucoză din sânge și a colesterolului LDL („colesterolul rău”), protejând în același timp celulele de leziunile care pot duce la apariția bolilor.