Grevă de avertisment, astăzi, în peste 1.300 de primării din ţară. Bolojan: „Nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autorităţile locale”
Marți, peste 1.300 de primării din întreaga țară vor intra în grevă de avertisment, timp de două ore, ca formă de protest față de proiectul de reformă administrativ-teritorială propus de Guvern. Acțiunea sindicală este organizată de Sindicatul Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR) și survine pe fondul nemulțumirilor legate de impactul reducerilor de cheltuieli și al reorganizării personalului în primării.
În paralel cu protestul, premierul Ilie Bolojan participă la o întâlnire cu primarii, organizată de Adunarea Generală a Asociației Comunelor, la Palatul Parlamentului. Subiectul dezbaterii este explicit: „Reforma administrativă, politica de reducere a cheltuielilor publice și impactul acestora asupra comunelor din România”, o temă esențială în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă autoritățile locale.
Greva de avertisment
Greva va avea loc între orele 10:00 și 12:00, iar liderii sindicali subliniază amploarea acțiunii:
„Greva este organizată de către Sindicatul Naţional SCOR, este rezultatul unui vot intern în structurile noastre şi, cu lipsa câtorva voturi, de abţinere, e unanimitate în a se organiza. Prin urmare, acţiunea se desfăşoară în toate primăriile în care avem organizaţii sindicale, 1.370 de primării. Ne aşteptăm că vor fi acţiuni de solidaritate şi în primării care nu sunt afiliate în sindicatul nostru”, a declarat Dan Cârlan, președintele SCOR, pentru Agerpres.
Sindicaliștii atrag atenția că nemulțumirile nu se referă doar la salarii sau beneficii, ci la întreaga structură administrativă, care, în opinia lor, pune în pericol funcționarea normală a primăriilor și serviciilor publice.
Ce a spus Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a explicat luni seară, într-un interviu la Digi24, că situația financiară a primăriilor impune măsuri urgente:
„Nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autorităţile locale. Trebuie să ştie toţi românii care este situaţia: în Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din Europa, taxe locale, impozitele proprietate, le acoperă, în general, toate cheltuielile. În România, toate veniturile autorităţilor locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Deci asta e o problemă destul de mare. Suntem ţara cu cele mai mari transferuri de la bugetul central către autorităţile locale.”
Bolojan a subliniat că majoritatea investițiilor locale depind de fonduri guvernamentale sau europene și că actualul model nu mai poate fi susținut:
„Noi aproape jumătate din investiţiile acestei ţări le facem prin autorităţile locale, dar nu pe banii lor, ci pe banii pe care îi transferă Guvernul sau pe fonduri europene sau pe alte programe naţionale. Acest lucru nu mai putea continua şi trebuia să luăm nişte măsuri ca să corectăm lucrurile. (…) Deci administrația noastră nu își poate acoperi nici cheltuielile de personal.”
Premierul a avertizat că reorganizarea administrativă nu mai poate fi amânată, subliniind că unele primării funcționează cu personal în exces:
„Primăriile din comune care au un personal corect calculat și nu au nevoie de reduceri, iar altele au angajat mai mult decât era necesar. Sau dovedim că actuala formulă administrativă poate funcționa în actualele cadre sau dacă nu vom dovedi acest lucru până când se va ajunge la o reorganizare administrativă. Când vom fi cu spatele la zid. Cu cât amâni o boală, cu atâta costurile vor fi mai mari.”
Calendarul adoptării reformei
Adoptarea reformei administrației publice locale se află în continuare sub semnul incertitudinii. Coaliția de guvernare nu a ajuns la un acord privind forma finală: lege adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament sau ordonanță de urgență.
PSD condiționează adoptarea reformei administrației locale și centrale de aprobarea simultană a „măsurilor de relansare economică” propuse anterior, fapt care generează tensiuni în coaliție și întârzieri în implementarea reformei.
