Guvernul pregătește înghețarea salariilor pentru peste 400.000 de angajați din sectorul public

Peste 400.000 de angajați din sectorul public ar putea rămâne cu veniturile înghețate în următorii ani, dacă noua Lege a salarizării va intra în vigoare în forma actuală. Potrivit calculelor realizate la nivel guvernamental, între 33% și 35% dintre bugetari încasează în prezent salarii mai mari decât cele prevăzute în noile grile, ceea ce înseamnă că veniturile lor nu vor mai crește până când nivelul stabilit prin lege nu va ajunge din urmă salariile actuale, scriu cei de la Profit.ro.

Guvernul pregătește înghețarea salariilor pentru peste 400.000 de angajați din sectorul public.

Măsura face parte din reforma salarizării unitare, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și are ca obiectiv reducerea presiunii asupra bugetului de stat.

Câți bugetari sunt afectați de noua lege

Conform celor mai recente date, în România există 1,272 milioane de posturi ocupate în sectorul public. Dacă estimarea Executivului se confirmă, între 420.000 și 445.000 de angajați ar putea intra în categoria celor cu salarii înghețate.

Cele mai multe posturi din sistemul public se regăsesc în domeniile esențiale:

• aproximativ 366.800 de posturi în Educație;
• peste 245.000 de posturi în Sănătate;
• aproape 124.500 de posturi în Poliție și Jandarmerie;
• peste 76.000 de posturi în Armată.

În total, mai mult de 800.000 de angajați lucrează în educație, sănătate, ordine publică și apărare.

Cum funcționează mecanismul de înghețare a salariilor

Noua lege nu prevede diminuarea salariilor aflate deja în plată. În schimb, angajații care câștigă în prezent peste nivelul stabilit în noile grile vor primi o compensație tranzitorie, astfel încât venitul lor net să nu scadă.

Practic, salariul va rămâne la nivelul existent în momentul intrării în vigoare a legii și va fi menținut neschimbat până când majorările ulterioare din grila salarială vor ajunge la același nivel.

Astfel, pentru unii angajați, perioada de stagnare ar putea dura chiar și câțiva ani.

De când intră în vigoare noile reguli

Proiectul actual stabilește ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în decembrie 2026, cu o lună mai devreme față de varianta anterioară.

Punctul de referință va fi stabilit la 4.100 de lei atât pentru decembrie 2026, cât și pentru anul 2027.

Salariile aflate în plată în luna noiembrie 2026 vor reprezenta baza de comparație pentru aplicarea mecanismului de compensare.

De ce este importantă această reformă

Noua Lege a salarizării reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente asumate de România prin PNRR și este considerată esențială pentru reforma cheltuielilor publice.

Implementarea proiectului a fost amânată în repetate rânduri din cauza impactului bugetar ridicat, în contextul în care statul a majorat în ultimii ani atât salariile din sectorul public, cât și pensiile.

În 2026, cheltuielile salariale ale statului sunt estimate la aproximativ 168,3 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din PIB.

Cum vor evolua salariile după 2028

Potrivit proiectului, începând cu anul 2028, majorarea valorii punctului de referință nu va mai fi automată.

Creșterile salariale vor depinde de obiectivul Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar ca procent din PIB. În fiecare an, Ministerul Finanțelor va întocmi un raport privind impactul aplicării legii și respectarea țintelor fiscale asumate în fața Comisiei Europene.

Dacă vor exista abateri de la obiectivele bugetare, autoritățile vor putea adopta măsuri de corecție pentru limitarea cheltuielilor salariale.

Ce alte modificări aduce noua Lege a salarizării

Proiectul introduce și alte schimbări importante pentru sectorul public:

• BNR rămâne singura instituție exceptată integral de la aplicarea Legii salarizării unitare;
• ASF, ANCOM și ANRE își pierd regimul special care permite salarii peste grila unică;
• primarii și președinții de Consilii Județene care implementează proiecte europene vor putea beneficia de un spor de până la 40%;
• în administrația locală apare un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare, care poate ajunge la 15% din salariul de bază, acordat doar dacă sunt respectate anumite condiții privind cheltuielile de personal.

România încearcă să reducă deficitul bugetar

Reforma salarizării este parte a planului prin care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să respecte angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.

Ținta pentru 2026 este un deficit de aproximativ 6% din PIB, iar autoritățile și-au propus ca, până în 2031, cheltuielile cu salariile din sectorul public să fie reduse cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB, fără diminuarea salariilor aflate deja în plată, ci prin limitarea ritmului de creștere a acestora.