„Muncesc din greu și nu sunt invadatori”. Adevărul despre muncitorii străini care lucrează în România
România se află, de câțiva ani, într-un proces accelerat de integrare a muncitorilor extracomunitari, aceștia fiind aduși în țară pentru a acoperi deficitul de forță de muncă în sectoare esențiale precum producția, HoReCa sau serviciile de curierat. În contextul incidentului recent în care un livrator bengalez a fost agresat pe stradă, Shekhar Chandra Shrestha, coordonator național pentru integrare și management al aproximativ 1.000 de angajați non-UE, a explicat la Digi24 modul în care acești muncitori sunt selectați și integrați în societatea românească, subliniind că România rămâne, în opinia sa, una dintre cele mai sigure țări pentru lucrătorii străini.
„Nu au nicio intenție ascunsă și nu sunt invadatori”
„Acești oameni vin la noi în țară cu un scop foarte clar: să muncească din greu și să câștige bani pentru familiile lor. Nu au nicio intenție ascunsă și nu sunt invadatori”, a declarat Shrestha, accentuând că majoritatea muncitorilor provin din familii cu venituri reduse și că obiectivul lor principal este să obțină un trai mai bun prin muncă cinstită. Oficialul a menționat că, până în prezent, nu au existat situații în care lucrătorii să fie atacați sau discriminați în mod repetat doar pentru că nu s-au născut în România, iar țara noastră este considerată extrem de primitoare pentru angajații extracomunitari.
Cum sunt evaluați muncitorii străini
Procesul de selecție a muncitorilor străini este unul riguros, conform Melaniei Pop, managing partner la o agenție de recrutare de forță de muncă din Asia, citată de sursa menționată, care colaborează cu companii românești. „Înainte de a fi aduși în România, muncitorii sunt evaluați în funcție de calificări, educație și compatibilitate culturală. Se asigură că aceștia se pot integra ușor și că nu vor avea dificultăți în relațiile cu angajatorii sau colegii români”, a explicat Pop. Aceasta a mai precizat că angajații non-UE lucrează în echipe mixte, desfășurând activități variate, de la case de marcat și vânzări, până la preluarea comenzilor, iar adaptarea lor este sprijinită prin instruiri prealabile și prezentarea drepturilor și obligațiilor în România.
Shrestha a mai subliniat importanța reacției corecte în cazul unor situații tensionate, recomandând evitarea confruntărilor directe și apelarea la autorități pentru protecție și mediere. „Dacă aș fi fost în locul livratorului agresat, aș fi făcut exact la fel: aș fi cerut ajutorul poliției și aș fi încercat să dezescaladez situația. Este cea mai bună metodă de a ne proteja și de a nu amplifica ura agresorului”, a declarat coordonatorul.
România primește lunar peste 1.000 de muncitori extracomunitari,
România continuă să primească lunar peste 1.000 de muncitori extracomunitari, iar numărul total al acestora a depășit recent 140.000. Acești oameni contribuie semnificativ la economia locală, acoperind posturi esențiale, și beneficiază de aceleași drepturi și beneficii ca și cetățenii români, fără a li se acorda protecție specială. Integrându-se în societatea românească, muncitorii străini se află într-un proces constant de adaptare.
