România, în picaj la testele PISA. Elevii nu știu să aplice ceea ce învață la școală

România, în picaj la testele PISA. Elevii nu știu să aplice ceea ce învață la școală

#Exclusiv Click!

Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani au probleme la matematică, iar aproape unul din doi întâmpină dificultăți când trebuie să înțeleagă ceea ce citește, arată rezultatele PISA. Profesorii spun, însă că problema nu ține doar de elevi. În școala românească, copiii sunt obișnuiți să învețe informații și să le reproducă. PISA îi pune însă în situația de a gândi, de a înțelege ce citesc și de a folosi ceea ce au învățat pentru a rezolva probleme din viața de zi cu zi.

De ce eșuează elevii români la PISA?
De ce eșuează elevii români la PISA? Foto: Freepik

„Copiii noștri nu sunt obișnuiți cu acest tip de teste”

Adelina Beldugan, profesor de Limba și literatura română, de la Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș, spune pentru Click!, că rezultatele trebuie privite și prin prisma modului în care se face școala în România. 

„Rezultatele PISA 2025 sunt clare și nu pot fi ignorate: 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, 48% sunt sub acest prag la citire, iar la științe procentul ajunge la 46%.

Mai mult, 57% dintre elevii români nu ating nivelul de bază la rezolvarea digitală a problemelor, o competență care presupune folosirea instrumentelor digitale pentru a analiza informații, a testa soluții și a rezolva probleme. Sunt cifre care ridică, fără îndoială, semne serioase de întrebare. Dar, dincolo de procente, apare o întrebare la fel de importantă: este corect să arătăm doar spre elevi? Ce îi învățăm, de fapt, la școală și ce le cerem apoi să demonstreze?

Pentru că elevul român este obișnuit, în multe situații, să învețe informația, să o memoreze și să o reproducă la test. PISA îi cere însă altceva: să înțeleagă un text, să selecteze informația relevantă, să facă legături, să gândească logic, să aplice ceea ce știe într-o situație nouă și să găsească singur o soluție. Iar dacă aceste competențe nu sunt exersate suficient zi de zi la clasă, întrebarea nu mai este doar „de ce nu știu elevii?”, ci și „cum îi învățăm noi să gândească și să aplice ceea ce știu?”, declară profesoara. 

România ar trebui să preia modeul PISA la Evaluarea Națională

Mircea Miclea, psiholog, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj și coordonator al Școlii Doctorale de Științe Cognitive Aplicate consideră că România ar putea folosi modelul PISA inclusiv atunci când își construiește propriile evaluări.

El propune ca Evaluarea Națională să urmărească mai clar nivelurile de competență și să folosească o metrică apropiată de cea internațională. „PISA poate fi un reper pentru Evaluarea Națională. Putem prelua inclusiv cele șase niveluri de competență, pentru a avea o măsură comparabilă cu cea folosită internațional. Este un exemplu de bună practică și nu trebuie să tot inventăm noi alte sisteme”, spune Miclea.

Turcia, un model 

Mircea Miclea indică Turcia și Austria drept două exemple pe care România ar trebui să le analizeze dacă vrea să își îmbunătățească rezultatele. Turcia a urcat spectaculos în clasamentul PISA, câștigând 15 poziții între 2022 și 2025, în timp ce Austria a avansat cu șapte.

În același interval, România a pierdut teren, coborând cu șapte poziții la unele dintre domeniile evaluate. În opinia acestuia, evoluția acestor țări ar trebui să fie un punct de plecare pentru autoritățile române: „Trebuie văzut ce se întâmplă în Turcia, din moment ce a avut acest progres spectaculos. Iată, așadar, repere sigure”.

Cert este că un exemplu care merită analizat este Turcia, care nu a obținut creșterea rezultatelor PISA printr-o singură măsură, ci în urma unor schimbări derulate în timp. Sistemul turc a început să pună mai mult accent pe competențe și pe aplicarea cunoștințelor, iar noul curriculum introdus treptat din 2024–2025 mută evaluarea și către procesul prin care elevul ajunge la un rezultat, nu doar către răspunsul final.

În același timp, au fost făcute investiții în condițiile de învățare și în resursa umană din școli. Iar cifrele arată un lucru important: Turcia nu a reușit doar să își crească numărul elevilor foarte buni, ci a crescut și proporția celor care ating nivelul minim de competență. 

România a scăzut la toate cele trei competențe

Rezultatele PISA 2025 arată că elevii români au obținut scoruri mai mici decât la ediția precedentă în toate cele trei domenii evaluate. La citire, România a coborât la 413 puncte, de la 428 în 2022. La matematică, scorul este de 419 puncte, față de 428, iar la științe, 425 de puncte, comparativ cu 428. România rămâne astfel în partea de jos a clasamentului european, iar diferența față de media OCDE este în continuare semnificativă.

Cifrele arată cel mai clar dimensiunea problemei. 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire, în timp ce la matematică procentul ajunge la 52%, iar la științe la 46%. Practic, pentru un număr foarte mare de adolescenți, dificultatea apare atunci când trebuie să treacă de la informația învățată la folosirea ei într-o situație concretă. Iar aici se află una dintre principalele diferențe dintre ceea ce exersează elevii la școală și ceea ce măsoară PISA.



Parteneri

image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
Meghan Markle, Prințul Harry  foto   Profimedia jpg
pensii pensie pensia pensionari pensionar pensionara 5 e1741365592139 logo webp
haine patate ulei istock jpg
ferrero adobestock jpg
image png
control aeroport jpg
masina politie jpeg
tuica istock jpg
image
image