România se usucă. „Am văzut cu ochii mei cum deșertul înghite”. Pierderile de teren arabil sunt alarmante
România este în pericol, avertizează experții care trag un semnal de alarmă și spun că trebuie luate măsuri urgente pentru că țara pierde cel putin 1.000 de hectare de teren arabil în fiecare an. Ministrul Mediului, Mircea Fechet susține că în absența unor măsuri rapide, România va avea o climă similară cu cea a Greciei, în special în sudul țării, unde terenurile agricole se tranformă în deșert într-un ritm alarmant.
Sudul țării se usucă vâzând cu ochii
Ministrul Mediului Mircea Fechet a vorbit duminică la Masa Rotundă de Business și Investiții în România, un eveniment organizat de publicația britanică The Economist, despre pericolul care paște România.
„Am fost personal în sudul României, în judeţul Dolj, în judeţul Mehedinţi, şi am văzut cu ochii mei cum deşertul înghite pur şi simplu suprafaţa arabilă de acolo. E foarte greu să te gândeşti măcar cum trăieşte o comunitate dependentă de agricultură, în condiţiile în care în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile”, a spus Fechet.
România riscă să ajungă la o climă similară cu cea a Greciei, iar situația ar deveni foarte gravă în agricultură, a explicat Mircea Fechet.
„Tot experţii ne spun că, dacă nu acţionăm rapid, în România, în 20 de ani sau poate puţin mai mult timp, vom avea un climat arid, vom avea o climă foarte similară cu clima Greciei. E adevărat că, într-o primă fază, mulţi oameni s-au bucurat când au aflat această veste, însă, dacă ne referim la modul în care va afecta agricultura, la modul în care va afecta alte sectoare economice şi la viaţa oamenilor de zi cu zi, până la urmă nu e nicio bucurie să suferim atât de repede o schimbare atât de profundă”, a mai spus ministrul, în cadrul evenimentului organizat de The Economist.
Soluția
„Acest lucru nu poate fi combătut, după ştiinţa noastră actuală, decât prin nişte împăduriri rapide, motiv pentru care mă bucur să constat că mare parte din bugetul fondurilor de împădurire din PNRR, din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, ajung acolo unde e mai mare nevoie, respectiv în sudul ţării”, a mai spus Mircea Fechet.
