Trei sfinți și două sărbători noi stabilite de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Ortodoxă Română a îmbogățit calendarul bisericesc prin trei sfinți și două sărbători noi. Decizia a fost luată la începutul acestei săptămâni, în ședința Sfântului Sinod, forul suprem de conducere al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea s-a stabilit realizarea a 16 icoane reprezentând femeile cu viața sfântă din istoria României.
În zilele de luni și marți, 29-30 septembrie 2025, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
La ședință s-a stabilit printre altele declanșarea pregătirilor finale pentru sfințirea din 26 octombrie a Catedralei Neamului. Este vorba de cel mai mare eveniment din biserica ortodoxă în 2026.
Care sunt cei trei noi sfinți din calendarul bisericesc
Sfântul Sinod a aprobat conform basilica.ro, înscrierea în calendarul bisericesc a trei noi sfinți precum și icoanele și textele liturgice pentru cinstirea lor. Este vorba de:
-Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici, Episcop al Ohridei și Jicei (18 martie)
- Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu (11 mai)
- Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu (24 februarie)
Care sunt cele două noi sărbători bisericești
Forul suprem al Bisericii Ortodoxe Române a decis instituirea și înscrierea în calendarul bisericesc a următoarelor sărbători precum și textele liturgice pentru cinstirea lor.
-Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Craiova (30 august)
-Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (21 iulie)
Ce sfinte canonizate de Biserica Ortodoxă vor avea icoane
Membrii organismului suprem al Bisericii Ortodoxe Române au stabilit cum vor arăta icoanele a opt dintre cele 16 femei canonizate la începutul lunii iulie, în cea mai mare decizie de acest fel luată vreodată în Biserica Ortodoxă Română. Vor avea de acum icoane în biserici:
-Sfinta Maria Brâncoveanu (16 august),
-Sfinta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (12 aprilie),
-Sfinta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (19 decembrie),
-Sfinta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (5 iunie),
-Sfinta Cuvioasă Platonida de la Argeș (26 septembrie),
-Sfinta Anastasia Șaguna (1 decembrie),
-Sfinta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (5 mai)
-Sfinta Cuvioasă Antonina de la Tismana (23 decembrie).
Care sunt cele 16 femei canonizate de Biserica Ortodoxă Română
La începutul lunii iulie, Sfântul Sinod alegea 16 femei, considerate cele mai vituoase promotoare ale creștinismului în România și decidea că ele vor fi canonizate. Acestea sunt mucenițe, călugărițe, soții de domnitori, mame de sfinți. Iată lista femeilor considerate cele mai evlavioase din istoria ortodoxismului în România.
-Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august;
- Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;
- Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;
-Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie;
-Călugărița Platonida fostă Despina Milița (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș și cu cinstire în data de 26 septembrie;
-Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;
-Călugărița Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;
-Călugărița Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;
-Călugărița Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;
-Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;
-Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;
-Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;
-Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;
- Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;
- Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cu cinstire în data de 23 decembrie;
- Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai.
