„Vishing”, noua schemă de fraudă cu inteligența artificială care sperie românii. Cum păcălesc infractorii

I se spune „Vishing” și a speriat deja polițiștii, plângerile se adună la autorități din toate părțile. Este denumirea dată de anchetatori fraudelor care sunt bazate pe apeluri telefonice generate cu Inteligența Artificială. Acestea păcălesc românii că sunt sunați de reprezentanţi ai instituţiilor bancare sau de siguranță națională și trebuie să ofere informații confidențiale.

Metoda „Vishing” se bazează pe folosirea în scopuri criminale a AI. Foto: jurnalul.ro

Ce este „Vishing”

Adio țepe sau fraude în care infractorii sunau din închisori sau puneau diferite persoane să păcălească lumea. Autorităţile române atrag atenţia asupra faptului că iau amploare fraudele informatice bazate pe metoda denumită de specialişti „Vishing” de la „voice phishing”. Potrivit reprezentanților Poliției Române, metoda are la bază tehnici complexe de manipulare psihologică, scopul final fiind obţinerea accesului la conturile bancare ale victimelor.

Acest tip de înșelăciuni constau în apeluri telefonice pe care infractorii le dau în numele unor instituţii. Poliţia recomandă cetăţenilor să nu transmită prin telefon date personale sau ale cardurilor bancare şi face publice „indiciile clare” ale unei tentative de fraudă. 

„Avertizăm faptul că falsificarea identităţii apelantului a devenit unul dintre principalele instrumente utilizate de grupările infracţionale pentru desfăşurarea fraudelor bazate pe inginerie socială, fiind responsabilă anual de pierderi financiare semnificative la nivel internaţional", transmit oficialii Poliţiei citați de news.ro.

Cum funcționează schema „Vishing” 

„Autorii urmăresc manipularea comportamentului uman şi determinarea victimei să furnizeze, de bunăvoie, informaţii confidenţiale sau să autorizeze operaţiuni care permit compromiterea securităţii conturilor financiare.

(...)Persoanele vătămate sunt contactate telefonic de indivizi care pretind că sunt angajaţi ai unei instituţii financiare, instituţii bancare, departament de securitate, companii de procesare a plăţilor sau chiar ai unor autorităţi publice” se arată în „manualul” anti-„Vishing” pe care experții în fraude cibernetice l-au întocmit.

-convorbirile sunt purtate într-o manieră profesionistă; 

-discuția se desfășoară într-o limbă de circulaţie internaţională, cel mai frecvent în limba engleză, însă există şi situaţii în care acestea sunt desfăşurate în limba română;

-autorii utilizează un limbaj specific domeniului financiar, cunosc terminologia bancară şi urmăresc să creeze impresia că desfăşoară o verificare de rutină sau gestionează un incident de securitate.

În cadrul convorbirilor, infractorii sperie interlocutorul invocând diferite pretexte: tranzacţii suspecte, tentative de autentificare din alte state, modificări neautorizate ale datelor contului, încercări de asociere a unui nou dispozitiv ori presupuse atacuri cibernetice asupra contului victimei.

Apoi se joacă cu mintea presupusei victime, susţinând că e nevoie de confirmarea identităţii titularului pentru evitarea pierderii fondurilor. Aşteptarea infractorilor este ca victima să intre în panică, să reacţioneze instinctiv fără a verifica realitatea celor transmise şi să transmită, prin telefon, date care le dau atacatorilor acces la conturile bancare.

De unde vin apelurile și care sunt frazele-tip

Apelurile sunt date din România sau din alte state UE, iar autorii folosesc frecvent tehnologia de falsificare a identităţii apelantului (Caller ID Spoofing), astfel încât pe ecranul persoanei apelate apare chiar denumirea unei instituţii.

Uneori, apelul este precedat de un mesaj text care pare transmis de instituţia financiară, fiind informate că vor fi contactate de un reprezentant al serviciului de securitate. În alte situaţii, infractorii cunosc deja anumite date personale ale persoanei vizate, precum numele, adresa de e-mail, numărul de telefon sau informaţii obţinute în urma unor breşe de securitate ori din surse publice

Sfaturile anti-„Vishing” ale experților Poliției

„Nu există instituţie financiară legitimă care să solicite telefonic parole, coduri OTP, coduri PIN, date complete ale cardului bancar sau aprobarea unor tranzacţii pentru protejarea contului şi nici instalarea unor aplicaţii de control la distanţă iar acestea nu cer clienţilor să transfere fondurile în aşa-zise conturi sigure”, este dezvăluirea experților Poliției Române. Potrivit acestora, astfel de solicitări sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.

Poliţia recomandă cetăţenilor să nu comunice niciodată prin telefon parole, coduri PIN, coduri OTP, coduri primite prin SMS, nici datele complete ale cardului bancar şi codul CVV/CVC, să nu aprobe tranzacţii sau notificări în aplicaţia bancară dacă nu le-au iniţiat personal şi să nu instaleze aplicaţii de control la distanţă la solicitarea telefonică a unor necunoscuţi.

-Întrerupeţi apelul dacă interlocutorul exercită presiuni, solicită acţiuni urgente sau încearcă să vă împiedice să verificaţi informaţiile; 

-Verificaţi întotdeauna autenticitatea solicitării contactând instituţia financiară prin canalele oficiale de comunicare;

-Activaţi notificările pentru tranzacţii şi mecanismele suplimentare de securitate disponibile în aplicaţiile financiare;

-Informaţi membrii familiei, în special persoanele vârstnice, cu privire la aceste metode de fraudă;

-Refuzați să divulgați date confidenţiale prin telefon.

Femeie din Alba, păcălită prin „Vishing”

Ultimul caz a fost descoperit la sfârșitul săptămânii în Alba. O femeie de 36 de ani din orașul Cugir a transferat aproape 70.000 de lei, toate economiile sale, unor infractori care s-au prezentat telefonic drept reprezentanţi ai BNR şi Poliţiei şi i-au transmis legitimaţii falsificate pentru a-i câştiga încrederea. Tranzacţia a fost blocată de către un poliţist, după ce aceasta a apelat la Poliţie, dându-şi seama că a fost înşelată. 

„Pentru a-i câştiga încrederea, aceştia i-au transmis fotografii ale unor documente de legitimare, precum şi alte documente create cu ajutorul inteligenţei artificiale. Astfel, persoana vătămată a fost determinată să îşi transfere economiile din contul curent într-un cont bancar indicat de cei care au contactat-o", informează, duminică, printr-un comunicat, oficialii Poliţiei Judeţene Alba.

Într-un atac phishing, infractorul cibernetic copiază cele mai importante instituții

„Phishing”, cea mai veche metodă de fraudă online

„Phishing-ul” este un tip de fraudă online care se bazează pe atacuri de inginerie socială pentru a păcăli utilizatorii să își divulge informațiile cu caracter sensibile, inclusiv numărul cardului de credit și datele de autentificare însușindu-și identitatea unei entități de încredere. Phishing-ul se realizează, de obicei, prin e-mail, SMS sau aplicații de mesagerie instantanee prin intermediul unui link periculos spun specialiștii de la bitdefender.ro.

Episodul II al unui atac phishing

Un atac clasic de phishing începe cu un e-mail sau SMS care pare a fi trimis din partea băncii, a furnizorului de e-mail sau a unei altei companie de încredere la care v-ați înregistrat un cont. Aceste mesaje vă cer, de obicei, să urmați un link pentru a valida anumite informații personale, în caz contrar, contul va fi suspendat sau închis.

Pentru a câștiga credibilitate, un mesaj de phishing include, de obicei, logo-uri și identități vizuale preluate de la entitatea care se dă drept persoană fizică. Totuși, în loc să vă ducă la pagina de internet banking, linkul ajunge pe pagina web a infractorului. Nimeni nu este în siguranță, infractorii cibernetici nu au milă și nici onoare. Pentru ei toți suntem la fel, victime potențiale, nu ne văd, nu ne știu de aia nici nu au scrupule să folosească simbolurile celor mai prestigioase instituții.