Oniomania sau cumpărăturile compulsive. Psihologii dezvăluie ce ascunde acest comportament, privit greșit ca un capriciu

Psihologia arată că persoanele care fac cumpărături repetate nu sunt neapărat cheltuitoare. Acest comportament este adesea trecut cu vederea, fiind perceput ca un simplu capriciu sau o lipsă de organizare financiară, ceea ce întârzie solicitarea de ajutor.

Cumpărăturile repetate și necontrolate pot fi semnal de alarmă. Sursă foto: Getty Images

Specialiștii descriu cumpărăturile compulsive ca un tipar repetitiv, în care înainte de achiziție apar neliniștea și gândurile insistente, în timpul cumpărării apare o ușurare temporară, iar ulterior se instalează disconfortul. În timp, acest ciclu poate duce la pierderea controlului, afectând stima de sine și relațiile personale. În unele cazuri, apar și tulburări de somn, pe fondul îngrijorării de după cumpărături.

Oniomania

Psihologul Diana Camín avertizează că dificultatea de a controla impulsul de a cumpăra, repetarea acestui comportament în ciuda consecințelor sale și disconfortul pe care îl generează ulterior pot fi semne ale unei tulburări de cumpărare compulsivă cunoscută sub numele de oniomanie.

„Cumpărarea compulsivă, cunoscută și sub numele de oniomanie, urmează de obicei un model repetitiv. Înainte de cumpărare, apar neliniște sau gânduri insistente despre produs; în timpul achiziției, există o ușurare imediată, iar ulterior, apare disconfortul. Această secvență întărește comportamentul, deoarece persoana învață să folosească cumpărarea ca o modalitate de a regla emoțiile dificile”, explică psihologul, potrivit Europa Press.

Un comportament acceptat de societate

Expertul explică că nu este întotdeauna ușor de identificat. Deoarece este un comportament acceptat social, este uneori atribuit lipsei de organizare, unui capriciu sau unei gestionări financiare deficitare , ceea ce poate întârzia solicitarea de ajutor.

„Atunci când cumpărăturile compulsive persistă în timp, problema nu se limitează la cheltuieli. Această pierdere a controlului afectează stima de sine, creează tensiune în relațiile personale și, în unele cazuri, perturbă și somnul, deoarece îngrijorarea apare după cumpărare. Prin urmare, merită să te întrebi ce rol joacă acest comportament - adică, dacă servește la calmarea anxietății , la umplerea unui gol sau la evitarea unei emoții dificile”, a adăugat psihologul.

Cauze, efecte și recomandări

În acest context, experții recomandă o analiză atentă a comportamentului de consum, începând cu diferențierea dintre nevoie și oportunitate.

Înainte de a cumpăra, este util să ne întrebăm dacă produsul ar fi fost achiziționat și fără reducere, pentru a înțelege dacă decizia este una rațională sau impulsivă.

De asemenea, identificarea emoției care precede impulsul este esențială, întrucât dorința de a cumpăra apare frecvent în momente de tensiune, singurătate sau frustrare.

Printre măsurile recomandate se numără amânarea deciziei de cumpărare online pentru câteva ore, ștergerea cardurilor salvate sau dezactivarea notificărilor de marketing, toate acestea contribuind la reducerea impulsivității și la recâștigarea controlului.

O pauză nu elimină complet problema, dar poate întrerupe automatismul decizional.

Specialiștii atrag atenția și asupra rolului vinovăției. Disconfortul de după cumpărături, însoțit de rușine sau promisiuni repetate de schimbare, poate indica o pierdere de control care necesită atenție.

„Dacă comportamentul se repetă frecvent și impulsul nu poate fi oprit, este important să consultați un profesionist în sănătate mintală, fie personal, fie prin consultație video. Un specialist poate evalua comportamentul și poate ajuta persoana să găsească alte modalități de a gestiona disconfortul fără a recurge la achiziții care ulterior generează vinovăție sau suferință emoțională”, conchide psihologul.