Sărăcie lucie la naţionala Mozambicului

Mozambicanii, urmaşii lui Eusebio, se simt ca acasă în Angola, cele două ţări fiind până în 1975 colonii portugheze.
Simpla participare la Cupa Africii este considerată un succes de o naţiune săracă, afectată de războaie civile.
„Nu avem bani, iar Guvernul nostru a făcut eforturi mari pentru a ne asigura participarea la turneul final", recunoaşte preşedintele federaţiei din Mozambic.
De altfel, condiţiile modeste de care se „bucură" naţionala lui Hagi (fundaş dreapta, tizul fostului mare internaţional român) nu sunt greu de remarcat.
„Las Mambas", sau „şerpii", aşa cum sunt supranumiţi mozambicanii, s-au cazat pentru meciurile din faza grupelor la un hotel de numai două stele, unde confortul necesar recuperării fotbaliştilor este minim.
Nu există nici banalele maşini de spălat, astfel că jucătorii africani au apelat la o soluţie mai ieftină. Au angajat-o pe Xena, o localnică originară din Republica Capului Verde, care, după fiecare meci, trage din greu să scoată transpiraţia din tricourile roşii ale naţionalei.
Femeia le spală de mână, apoi le usucă pe o sârmă din spatele hotelului.
După meciurile Mozambicului, Xena curăţă echipamentul de joc



































