Persoanele care își fac multe griji în timpul zile au mai des coșmaruri noaptea

Gândurile persistente, grijile legate de muncă, sănătate sau relații nu ne părăsesc odată ce punem capul pe pernă. Un studiu recent din domeniul psihologiei somnului confirmă că tendința de a ne îngrijora excesiv în timpul zilei se reflectă direct în scenariile pe care creierul nostru le derulează noaptea. Persoanele care procesează un nivel ridicat de stres emoțional au o probabilitate mult mai mare de a experimenta visuri neplăcute, încărcate de anxietate sau chiar coșmaruri recurente.

Foto: magnific

Această conexiune dintre starea de spirit din timpul veghei și experiențele din timpul somnului REM subliniază modul în care subconștientul încearcă să gestioneze emoțiile neprocesate. Creierul nu se oprește din funcționare atunci când dormim, ci continuă să caute soluții pentru tensiunile acumulate pe parcursul zilei.

Cum transformă creierul anxietatea de peste zi în scenarii nocturne

Mecanismul din spatele viselor negative este strâns legat de modul în care sistemul nervos procesează informațiile emoționale. Atunci când trecem prin perioade încărcate de incertitudine, nivelul de cortizol și adrenalină rămâne ridicat chiar și în timpul somnului. Cercetătorii explică faptul că visul funcționează ca un simulator de amenințări în care mintea încearcă să se pregătească pentru cele mai rele scenarii posibile.

O îngrijorare banală legată de un termen limită sau de o conversație dificilă se poate transforma în timpul nopții într-un vis frustrant în care ești urmărit, pierzi un tren sau te afli într-o situație de neputință. Aceste imagini simbolice nu sunt altceva decât ecoul emoțiilor de teamă și lipsă de control pe care le-ai simțit în stare de veghe.

Impactul coșmarurilor asupra dispoziției de a doua zi

Efectele viselor negative nu se opresc în momentul în care ne trezim. Un somn fragmentat de coșmaruri sau de stări de neliniște duce la o senzație de oboseală cronică și la o stare de iritabilitate crescută încă de la primele ore ale dimineții. Se creează astfel un cerc vicios în care grijile din timpul zilei generează visuri neplăcute, iar visurile neplăcute sporesc anxietatea pentru ziua următoare.

Experții în igiena somnului recomandă acordarea unei atenții deosebite perioadei de tranziție către somn. Detașarea de ecrane, evitarea știrilor anxioase înainte de culcare și practicarea unor tehnici simple de relaxare pot semnala creierului că se află într-un mediu sigur, reducând astfel șansele ca grijile să preia controlul asupra viselor tale.

Editor: Raluca Toma