Ce oraș a fost ales gazda celei de-a 70-a ediţii a concursului Eurovision
După luni de speculaţii şi negocieri intense, Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), împreună cu postul public austriac ORF, au confirmat că Viena va găzdui cea de-a 70-a ediţie a concursului Eurovision, programată să culmineze cu marea finală pe 16 mai 2026. Capitala Austriei, cu peste două milioane de locuitori, a fost preferată în faţa oraşului Innsbruck, care spera să organizeze evenimentul mizând pe specificul său montan şi pe promisiunea unei atmosfere intime.
Viena, din nou în centrul Europei muzicale
Decizia nu este lipsită de semnificaţie. Viena, oraş asociat de secole cu moştenirea muzicală europeană, a găzduit pentru prima dată Eurovision în 1967 şi apoi în 2015, când scena internaţională a fost cucerită de Conchita Wurst, simbol al libertăţii de expresie şi al diversităţii. Acum, după victoria tânărului contratenor austro-filipinez JJ (Johannes Pietsch), în vârstă de 24 de ani, Austria primeşte din nou misiunea de a organiza cel mai urmărit concurs muzical din lume.
„Reputaţia Vienei, considerată unul dintre cele mai importante oraşe muzicale de pe glob, precum şi poziţia sa centrală în Europa o fac gazda ideală pentru ediţia aniversară a concursului”, a declarat Martin Green, directorul executiv al Eurovision. Sloganul propus de capitala austriacă pentru 2026 este sugestiv: „Europe, shall we dance?” (Europa, dansăm?).
Un fenomen global, cu audienţe uriaşe şi controverse inevitabile
Concursul Eurovision a depăşit de mult statutul de simplu show muzical, transformându-se într-un spectacol cultural şi social de dimensiuni planetare. În 2025, ediţia desfăşurată la Basel a atras aproximativ 166 de milioane de telespectatori din 37 de ţări, confirmându-şi statutul de produs media global.
Totuşi, succesul este dublat aproape invariabil de controverse. Proaspătul câştigător JJ a stârnit deja discuţii aprinse după ce, imediat după victoria sa, a criticat participarea Israelului în contextul ofensivei militare din Gaza şi a cerut „o mai mare transparenţă” în modul de calcul al votului publicului. În acelaşi an, cântăreaţa israeliană Yuval Raphael, supravieţuitoare a atacului din 7 octombrie 2023, s-a clasat pe locul al doilea, ceea ce a generat proteste stradale în Elveţia, similare celor din Suedia cu un an înainte.
Excluderea unor ţări de-a lungul anilor a alimentat şi mai mult disputele politice: Belarus a fost eliminată în 2021 după realegerea contestată a preşedintelui Lukaşenko, iar Rusia a fost exclusă în 2022, ca urmare a invadării Ucrainei.
Între spectacol, activism şi critică politică
Eurovision este perceput de unii drept un „spectacol queer şi woke”, aşa cum îl numesc ironic criticii săi, dar pentru comunitatea LGBT+ reprezintă un prilej unic de vizibilitate şi celebrare a diversităţii. Viena a devenit chiar un simbol al acestui spirit în 2015, când a înlocuit clasicul semafor pietonal cu pictograme reprezentând cupluri de acelaşi sex – un gest de incluziune care s-a bucurat de aprecierea publicului şi a fost replicat ulterior şi în alte oraşe austriece.
Totuşi, nu toate forţele politice privesc cu entuziasm evenimentul. Partidul austriac de extremă dreapta FPÖ, câştigător al alegerilor legislative din 2024, dar rămas în opoziţie, a criticat dur decizia ORF, catalogând Eurovision drept „un spectacol de stânga, scump şi iresponsabil”, într-un moment în care Austria se confruntă cu un deficit bugetar major şi cu proceduri de corecţie fiscală impuse de Comisia Europeană.
Logistica unui eveniment de amploare
Chiar şi în faţa acestor critici, primarul Vienei, social-democratul Michael Ludwig, şi-a exprimat hotărârea de a găzdui concursul. El a subliniat caracterul cosmopolit al capitalei, infrastructura turistică vastă, capacităţile hoteliere şi conexiunile excelente prin transport aerian şi feroviar cu restul Europei.
Eurovision 2026 va fi organizat, la fel ca în 2015, în Wiener Stadthalle, o sală de concerte modernă cu o capacitate de 16.000 de locuri, aptă să găzduiască atât semifinalele, cât şi marea finală. Innsbruck, oraş de doar 132.000 de locuitori, a mizat pe atuurile sale alpine şi pe promisiunea unei atmosfere „mai calde şi mai primitoare”, însă capitala austriacă a câştigat detaşat competiţia.
Eurovision 2026 promite să fie mai mult decât un concurs aniversar: este o reflectare a Europei contemporane, cu toate energiile, diversitatea şi tensiunile sale. Alegerea Vienei drept gazdă confirmă rolul simbolic al oraşului în istoria muzicală şi culturală a continentului, dar şi capacitatea sa de a gestiona un eveniment de o asemenea amploare. În ciuda controverselor politice şi a costurilor ridicate, pentru milioane de telespectatori din întreaga lume, spectacolul rămâne o sărbătoare a creativităţii, a libertăţii de expresie şi a unităţii prin muzică.
