VideoPiesa României la Eurovision, „Choke Me”, stârnește scandal în presa britanică: „ O normalizare nesăbuită a unei practici periculoase”
Piesa României pentru Eurovision, „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, a stârnit controverse în presa britanică și pe rețelele sociale. Publicația The Guardian a relatat că melodia a fost criticată de ONG-uri și specialiști pentru mesajul său, considerat de unii drept „periculos” și „iresponsabil”.
Potrivit criticilor, piesa ar părea să glorifice strangularea sexuală, o practică riscantă care poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moartea. Expresia „choke me” („strânge-mă de gât”) este repetată de aproximativ 30 de ori pe durata celor trei minute ale melodiei.
În plus, piesa conține versuri precum „It’s hard to breathe in” („Îmi este greu să respir”), „I want you to choke me” („Vreau să mă sugrumi”) sau „make my lungs explode” („fă-mi plămânii să explodeze”), ceea ce a amplificat reacțiile critice.
Critici din partea experților și ONG-urilor
Mai multe organizații care militează împotriva violenței sexuale au avertizat că mesajul piesei „se joacă cu viața femeilor tinere”.
Clare McGlynn, profesor de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back, a declarat că repetarea mesajului sexualizat „choke me” arată „o lipsă alarmantă de considerație pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor”.
„Piesa – și alegerea ei de către România/Eurovision, precum și promovarea de către aceste organizații – reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase”, a spus McGlynn.
Ea a adăugat că dovezile medicale recente indică faptul că strangularea sexuală frecventă poate provoca leziuni cerebrale la tinere.
Reacții puternice pe internet
Controversa s-a extins rapid și în mediul online, unde numeroși fani ai concursului Eurovision au cerut fie descalificarea piesei României, fie modificarea versurilor.
În trecut, Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), organizatoarea competiției, a intervenit în situații similare. De exemplu, anul trecut, după o plângere a BBC, titlul și versurile unei piese din Malta au fost interzise deoarece conțineau un joc de cuvinte considerat ofensator.
În alți ani, EBU a cerut artiștilor să elimine cuvinte precum „shit” sau „pussy” din versurile melodiilor participante. Potrivit The Guardian, BBC nu a depus până acum o plângere oficială în legătură cu piesa României, iar videoclipul melodiei este în continuare disponibil pe site-ul EBU.
Cum răspunde Alexandra Căpitănescu criticilor
În apărarea piesei, Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a versiunii românești a emisiunii The Voice, a explicat că mesajul este unul metaforic.
Artista a spus că versurile descriu sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice, de îndoieli și nesiguranță, nu o încurajare a unei practici periculoase.
Un comentariu similar a venit și din partea lui ESC Norway, un YouTuber norvegian dedicat fenomenului Eurovision și psiholog, care a spus că piesa folosește deliberat un subiect controversat pentru a genera discuții.
Criticii piesei invocă și date din cercetări recente. Un studiu publicat anul trecut arată că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime cred în mod eronat că există metode sigure de a face acest lucru.
Numeroase cercetări au evidențiat modificări cerebrale la femeile care au fost strangulate în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv semne de leziuni cerebrale și dezechilibre asociate cu depresia și anxietatea. Aproape jumătate dintre participante au declarat că au simțit anxietate în timpul sau după astfel de experiențe.
„Multe tinere nu vor să se implice în strangulare, dar normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să o facă”, a avertizat McGlynn, subliniind nevoia unei mai bune educații privind riscurile pentru sănătate.
