Un nivel crescut al testului PSA înseamnă cancer de prostată? Medicul răspunde

Aproape 8.000 de cazuri noi de cancer de prostată estimate anual în România, iar medicii atrag atenţia asupra depistării precoce a bolii. 

În stadiile incipiente, boala poate evolua fără semne evidente. Bărbații sunt încurajați să discute cu medicul despre riscul individual și controalele necesare înainte de apariția simptomelor.

Foto: Shutterstock

De ce contează depistarea precoce și ce arată testul PSA

Când cancerul de prostată este depistat înainte de a se răspândi în alte părți ale corpului, medicii pot avea mai multe opțiuni terapeutice, inclusiv tratamente cu intenție curativă. Diagnosticul într-un stadiu avansat poate însemna o boală mai greu de controlat, necesitatea unor tratamente sistemice și un prognostic mai puțin favorabil. Testul PSA este unul dintre instrumentele folosite în evaluarea prostatei.

Testul măsoară nivelul antigenului specific prostatic din sânge, printr-o recoltare obișnuită. Medicul de familie sau medicul urolog poate recomanda analiza în funcție de vârstă și de riscul individual. O valoare crescută nu stabilește diagnosticul de cancer de prostată, dar poate indica necesitatea unei evaluări medicale suplimentare.

Recomandările europene susțin screeningul organizat, bazat pe evaluarea riscului. Dacă rezultatele ridică suspiciuni, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum imagistica prin rezonanță magnetică.

Înainte de testare, este important ca bărbații să afle de la medic atât beneficiile posibile ale depistării precoce, cât și limitele testului. Unele rezultate pot fi fals pozitive; unele cancere depistate nu ar fi produs probleme pe parcursul vieții. Aceste informații și evaluarea riscului ajută la o decizie informată și la limitarea investigațiilor și tratamentelor inutile.

Este semal de alarmă PSA-ul crescut?

„Un PSA crescut nu înseamnă automat cancer și nici nu reprezintă, singur, o indicație de biopsie. Avem nevoie de o evaluare a riscului și de un traseu clar pentru fiecare bărbat. Prin proiectul MARIN, testarea este legată de consultația urologică, de investigațiile necesare și de sprijinul pentru a ajunge la ele. Obiectivul este să identificăm la timp cancerele care necesită îngrijire și să limităm investigațiile inutile. La fel de important este ca fiecare participant să înțeleagă rezultatul și recomandarea medicală”, a declarat dr. Rădăvoi George Daniel, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

De la testare la un traseu medical bazat pe evaluarea riscului

Lansat în 2026, MARIN — Mobilizare pentru Acces la screening, evaluarea Riscului, Informare și Navigare — este primul proiect-pilot de screening pentru cancerul de prostată din România. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București implementează proiectul în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și opt spitale partenere. Finanțat prin Programul Sănătate, MARIN vizează testarea a 23.002 persoane în toate cele opt regiuni de dezvoltare.

MARIN se adresează bărbaților cu vârste între 50 și 70 de ani din grupuri vulnerabile sau defavorizate socio-economic, fără un diagnostic anterior de cancer de prostată. Pentru persoanele eligibile, participarea este gratuită și include testarea PSA și, atunci când este necesar, consultația urologică și investigațiile suplimentare recomandate în funcție de riscul individual. Proiectul oferă și sprijin pentru parcurgerea etapelor medicale recomandate.

Tratamentul după confirmarea diagnosticului

Tratamentul se alege în funcție de tipul și stadiul bolii, de starea generală de sănătate și de nevoile pacientului. Colaborarea dintre specialitățile medicale și implicarea pacientului în luarea deciziilor contribuie la stabilirea unui plan de tratament individualizat.

Progresele în cercetarea cancerului de prostată continuă să extindă perspectivele de tratament. La cel mai recent congres al Societății Europene de Oncologie Medicală, ESMO 2026, au fost prezentate noi date care indică rezultate încurajatoare în tratamentul anumitor forme de cancer de prostată, inclusiv în ceea ce privește supraviețuirea și reducerea riscului de progresie sau recurență a bolii.

Estimările GLOBOCAN 2024 situează cancerul de prostată pe locul al doilea între cancerele diagnosticate la bărbații din România, după cancerul pulmonar, cu 14,9% dintre cazurile noi. Cele 2.389 de decese estimate anual îl plasează pe locul al treilea între cauzele de deces prin cancer la bărbați, după cancerul pulmonar și cel colorectal.

La nivel mondial, în 2024 au fost estimate peste 1,5 milioane de cazuri noi de cancer de prostată și aproape 420.000 de decese asociate acestei boli.