Untul poate afecta sănătatea inimii? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai folosite alimente

Untul este nelipsit din multe bucătării și este adesea perceput drept un aliment natural și simplu. Însă faptul că are puține ingrediente nu înseamnă automat că poate fi consumat fără limite. Atunci când apare zilnic în cantități mari, aportul de grăsimi saturate poate deveni o problemă pentru sănătatea cardiovasculară.

Untul poate afecta sănătatea inimii?

Untul este folosit la micul dejun, la gătit sau pentru a da mai mult gust diferitelor preparate. În ultimii ani, imaginea sa s-a schimbat de mai multe ori: de la aliment considerat de evitat, la produs promovat de anumite diete drept o alternativă „naturală” la alimentele procesate.

Realitatea este însă mai echilibrată. Nu este necesar ca untul să fie eliminat complet din alimentație, dar nici nu ar trebui tratat ca principala sursă de grăsimi. Recomandările actuale pun accent în special pe tipul de grăsime consumat și pe ceea ce alegem în locul grăsimilor saturate.

De ce untul trebuie consumat cu măsură

Untul este obținut în principal din grăsimea laptelui și are o compoziție relativ simplă. Tocmai acest lucru îi face pe mulți consumatori să creadă că este o alegere mai bună decât produsele cu o listă lungă de ingrediente.

Din punct de vedere nutrițional însă, „natural” nu este sinonim cu „nelimitat”.

Untul conține o cantitate importantă de grăsimi saturate. Consumul ridicat de grăsimi saturate poate crește nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”, iar nivelurile crescute ale LDL sunt asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

Așadar, problema nu este că untul ar fi un aliment „toxic”, ci frecvența și cantitatea în care este consumat, precum și locul pe care îl ocupă în dieta de zi cu zi.

Grăsimile din alimentație nu au toate același efect

Unul dintre cele mai importante aspecte atunci când analizăm untul este diferența dintre grăsimile saturate și cele nesaturate.

Organismul are nevoie de grăsimi, însă sursa lor contează. Grăsimile mononesaturate și polinesaturate se găsesc în alimente precum uleiul de măsline, nucile, semințele și peștele și sunt preferate în cadrul unei alimentații orientate spre sănătatea cardiovasculară.

Recomandarea American Heart Association este ca alimentele bogate în grăsimi saturate să fie înlocuite, pe cât posibil, cu surse de grăsimi nesaturate. Ghidul actualizat în 2026 pune accent pe această înlocuire și pe modelul alimentar general, nu doar pe eliminarea unui singur aliment.

Cu alte cuvinte, nu este suficient să spunem „mănânc mai puțină grăsime”. Contează și cu ce înlocuim grăsimea respectivă

Această idee este esențială: dacă reducem untul, beneficiul este mai mare atunci când locul său este ocupat de alimente care furnizează grăsimi nesaturate, nu de alte produse bogate în grăsimi saturate.

Câtă grăsime saturată recomandă specialiștii

American Heart Association recomandă ca grăsimile saturate să reprezinte mai puțin de 6% din aportul caloric zilnic.

Pentru o alimentație de aproximativ 2.000 de calorii pe zi, acest procent înseamnă aproximativ 13 grame de grăsimi saturate.

Este important însă ca această valoare să nu fie interpretată drept o „limită de unt” valabilă pentru toată lumea. Cantitatea de grăsimi saturate din întreaga alimentație contează, iar necesarul caloric diferă de la o persoană la alta.

În plus, untul nu este singura sursă de grăsimi saturate. Acestea se găsesc și în carnea grasă, produsele lactate integrale, unele produse de patiserie și alte alimente.

O cantitate mică de unt nu înseamnă automat un risc pentru inimă

Faptul că untul conține grăsimi saturate nu înseamnă că o persoană sănătoasă trebuie să renunțe definitiv la el.

O cantitate mică folosită pentru a găti sau pentru a da gust unei felii de pâine nu are același impact ca un consum frecvent și în cantități mari.

Problema apare mai ales atunci când untul este prezent la aproape fiecare masă și reprezintă principala sursă de grăsime din alimentație.

În schimb, o dietă în care predomină legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, peștele, nucile și sursele de grăsimi nesaturate poate avea un profil foarte diferit.

De aceea, specialiștii recomandă analizarea întregului stil alimentar, nu etichetarea unui singur aliment drept „bun” sau „rău”.

Contează ce mănânci în restul zilei

Două persoane pot consuma aceeași cantitate de unt, dar pot avea un risc cardiovascular diferit în funcție de restul alimentației.

Una poate avea un meniu bazat în principal pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește și uleiuri vegetale. Cealaltă poate consuma frecvent carne grasă, produse prăjite, mezeluri și produse de patiserie.

În primul caz, untul poate reprezenta doar o parte redusă din aportul total de grăsimi saturate. În al doilea, el poate contribui la un aport deja ridicat.

Actualizarea din 2026 a recomandărilor American Heart Association subliniază tocmai importanța unui model alimentar sănătos pe termen lung. Printre principiile recomandate se numără consumul de legume și fructe, cereale integrale, surse sănătoase de proteine și alegerea grăsimilor nesaturate în locul celor saturate.

Este uleiul de măsline o alternativă mai bună la unt?

În multe situații, da.

Uleiul de măsline și alte uleiuri vegetale lichide sunt surse de grăsimi nesaturate și pot fi folosite pentru a înlocui alimentele bogate în grăsimi saturate. American Heart Association recomandă în mod explicit alegerea uleiurilor vegetale lichide în locul unor surse precum untul.

Asta nu înseamnă însă că uleiul de măsline poate fi consumat fără măsură. Este un aliment foarte caloric, iar cantitatea totală de grăsime din dietă contează, mai ales pentru persoanele care urmăresc menținerea greutății.

Diferența importantă este reprezentată de profilul grăsimilor pe care le furnizează.

De ce nu este corect să considerăm untul un „dușman”

În jurul alimentelor și al grăsimilor există numeroase mesaje contradictorii. Unele diete promovează consumul ridicat de grăsimi și prezintă untul ca pe o alegere naturală, în timp ce alte abordări merg spre eliminarea aproape completă a grăsimilor saturate.

Pentru majoritatea oamenilor, niciuna dintre extreme nu este necesară.

Untul poate rămâne într-o alimentație echilibrată, însă este preferabil ca el să nu fie principala sursă de grăsime. Atunci când există posibilitatea unei înlocuiri, sursele de grăsimi nesaturate sunt în general opțiunea favorizată pentru sănătatea cardiovasculară.

Ce înseamnă, concret, consumul moderat de unt

Pentru o persoană sănătoasă, mesajul nu este „renunță complet la unt”, ci „nu transforma untul într-o sursă principală de grăsime”.

Poate fi folosit ocazional pentru gătit, pentru o felie de pâine sau pentru a îmbunătăți gustul unui preparat, în timp ce alte mese pot include ulei de măsline, nuci, semințe, avocado sau pește.

De asemenea, este util să fie urmărit aportul total de grăsimi saturate din dietă. Dacă untul este consumat împreună cu numeroase alte alimente bogate în grăsimi saturate, aportul zilnic poate crește rapid.

Verdict: untul nu trebuie eliminat, dar nici consumat fără limite

Untul nu este un aliment care trebuie demonizat. În același timp, faptul că este natural și are o listă simplă de ingrediente nu îl transformă într-o sursă de grăsime ideală pentru consum zilnic în cantități mari.

Pentru cei mai mulți oameni, cheia este moderația.

Recomandările actuale pun accent pe înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate și, mai important, pe o alimentație echilibrată în ansamblu.

Prin urmare, o cantitate mică de unt consumată ocazional nu trebuie confundată cu un regim alimentar în care untul apare la fiecare masă. Dacă alegerea este între unt și o sursă de grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline, recomandările pentru sănătatea inimii favorizează, în general, varianta bogată în grăsimi nesaturate.

Important: persoanele care au colesterol crescut, boli cardiovasculare sau alte probleme medicale ar trebui să discute recomandările alimentare individuale cu medicul sau dieteticianul.