Dan Negru, despre Beach, Please. Ce mesaj le-a transmis românilor care critică: „E despre noi: generațiile amestecate ale unei țări neliniștite”
Dan Negru, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de televiziune, critică etichetele pe care oamenii le-au pus asupra tinerilor care au participat la Beach, Please!, cel mai mare festival de muzică din Europa.
Omul de televiziune a postat în social media o imagine în care apare alături de Selly și Dorian Popa, însoțită de un mesaj amplu în care încearcă să îi îndemne pe oameni să nu mai judece după aparențe.
Dan Negru: „Să vă sperie etichetele de azi”
Festivalul Beach, Please! a adunat peste 150.000 de oameni din România și mai multe colțuri ale lumii, care s-au distrat fără rețineri și s-au bucurat de întreaga experiență. La polul opus s-a aflat și categoria celor care au criticat aspru nu doar festivalul în sine, ci au etichetat în anumite moduri persoanele care au ales să participe la el.
„Ne plac etichetele! Toți de la Beach, Please sunt drogați, toți naționaliștii sunt extremiști, toți românii sunt hoți…
Țin minte cum un coleg din școala generală, Sorin, era numit de profesori 'pleava societății'. Țin bine minte vorba asta. Noi toți eram atunci 'rebuturile societății'. Sorin a fost unul dintre cei care, în decembrie ’89, se aflau în balconul Operei. Generația mea a spălat atunci rușinea capului plecat. Noi, 'pleava'…
Să vă sperie etichetele de azi. Să vă sperie judecata cărților după copertă”, este de părere Dan Negru.
Ce lecții a primit vedeta de la Selly și Dan Negru
Cât despre Selly și Dorian, Dan Negru susține nu doar că are o relație de prietenie cu aceștia, ci a și învățat mult de la ei despre ceea ce înseamnă noua generație și cum se poate manifesta.
Fotografia simbolică în care Selly „nu vede”, Dorian „n-aude”, iar autorul „tace”, este o metaforă a generațiilor amestecate care încearcă să coexiste într-o țară neliniștită, pusă în fața schimbării.
„Am învățat multe de la tinerii mei prieteni Selly și Dorian, reprezentanții noii generații. Mai mult eu de la ei, decât ei de la mine. În fotografia asta, Selly nu vede, Dorian n-aude și eu tac. E despre noi: generațiile amestecate ale unei țări neliniștite.
În orice poveste există suficiente pagini goale, pe care fiecare generație le scrie în felul său. Judecăm pădurea după uscături în zilele astea. Și-i punem pădurii etichetă că e uscată! Îl iubesc pe Adrian Păunescu. El a explicat cel mai bine Beach Pleasurile, Untoldurile sau Neversiurile:
<<Există niște oameni pe care îi iubesc
Au vârsta conștiinței și-a apartenenței mele
Se învârtesc în jurul a douăzeci de ani
Se dau crocanți și șmecheri și vor să fie stele.
Sunt uneori teribili și alteori vulgari
Părinții spun adesea că nu mai știu să-i crească
Dar țineți bine minte, voi, cei scârbiți de ei,
Că ei sunt, la nevoie, armata românească!
Există niște tineri care muncesc cumplit
Mai hăhăiesc aiurea, mai râd dintr-o prostie
Dar, dacă ai nevoie de ei, să crezi în ei!
Aceștia-ți sunt oștenii de astăzi, Românie!
Există niște tineri cu teniși și cu blugi
Să nu-i privim cu ură și cu disprețul rece
Că torța-ncepe, iată, să ardă-n mâna lor
Și ei plătesc decontul mileniului ce trece>>”, a conchis Dan Negru.
