Dragă Virgil Ianţu
Ceea ce s-a schimbat, din păcate - şi lucrul e cvasiuniversal valabil - e percepţia publicului faţă de tine. După ce intri în rutină, când începi să te repeţi, fără să vrei, fie asta la un concurs de cultură generală popular şi instructiv, donator de miliarde (la care îţi mărturisesc numai ţie: îmi uimeam copiii).
Sau la altul dedicat copiilor în care ai fost genial, ai dovedit nu numai talent, adaptare, dar şi o imensă dragoste pentru prunci; fără asta nu se poate, e ca la câini: te muşcă dacă mimezi că-i iubeşti; uite la mine, mă mârâie toate javrele.
De fapt, relaţia actor-public de care aminteam este una tipic matrimonială: la început dragoste în exces, apoi saturaţia obeză, preaplinul, isteria tolerării reciproce - excesul de miere ce dă-n rahat - şi uneori chiar divorţul.
La noi, există un singur exemplu de longevitate artistică, Loredana Groza. Dar acesta artefact, ca Lenin în mausoleu, produs siluit, miluit, tratament îndelungat cu Bonceavital: regie, geronto-terapie imagistică, plastii, trucuri, schimbări bruşte de stil, repertoriu, azi mariatănăseşti, mâine ţigăneşti: pălării de căldărari gabori, adaptare, metamorfozare până la manelizare; succes cu orice preţ, iar acest preţ adus aproape de prostituţie.
Mda, la tine talentul e încă în găoace, în faşă; ai făcut şi prostia să cânţi în corul unui talentat-infatuat care te-a îngropat, ai greşit! Tu, Ianţule, eşti un actor, un brend pentru spectacole cu şi pentru copii, care mai poate fi exploatat!
Încă. Dar, ca actor, eu te văd pe ca linia lui Ştefan Iordache, dacă te iei în serios. Nu ţi-o lua în cap, nu am spus "ca Iordache"! Poţi fi mare. Dai bine în registrul grav chiar şi când apari cu un pahar de whisky în mână, ţinut lejer de rădăcina piciorului cu degetele convex răsfirate sub bombament, la nivelul ficatului, la nasturele unic al blazerului de tweed.
Aşadar, repet, ia-te în serios, ai virtuţi de mare actor, eşti la faza când decizi: teatru pentru elită sau varieteè facil, bănos şi pentru duodene. Vezi cum alegi, whiskyu-i scump şi luxu mare: elita sau duodenul? Iar la duodene faci rating. Că este mulţi!
George Stanca
