Octavian Ursulescu, neinvitat la Festivalul Mamaia 2024: „Încă nu intru în categoria remember”. Ce spune despre marea absentă Angela Similea?
Inegalabilul Octavian Ursulescu 77 de ani), veteranul Festivalului Mamaia, nu a fost invitat nici în 2024 la tradiționatul concurs de muzică ușoară, pe care l-a prezentat de 13 ori, încă din anii comunismului. În exclusivitate pentru Click!, Octavian Ursulescu și-a manifestat tristețea că evenimentul și-a pierdut farmecul de odinioară, dar și că marii artiști, printre care Angela Similea și Margareta Pâslaru, au fost dați uitării de organizatori.
„Prezint festivaluri importante”
Octavian Ursulescu nu a fost invitat să prezinte Festivalul Mamaia 2024, deși îl leagă multe amintiri de evenimentul pe care l-a prezentat ani la rând. Ce spune, exclusiv pentru Click!, despre faptul că amfitrionii Aurelian Temișan și Anca Țurcașiu i-au menționat pe scenă valorosul nume:
„M-a pomenit însă și Denis Ștefănescu, frumos din partea ei, ca și din partea celor doi prezentatori, dar consider că încă nu intru în categoria ”remember”, dovadă că prezint festivaluri foarte importante, cum ar fi singurul festival internațional de muzică ușoară de la noi „George Grigoriu”, de la Brăila, sau cel mai longeviv din țară, cel de romanțe de la Târgoviște, „Crizantema de aur”, neîntrerupt din 1968!
„Organizatorii nu prea au legături trainice cu muzica ușoară”
S-a greșit și numărătoarea, privind stabilirea ediției din acest an?
„În primul rând, s-a dovedit încă o dată că organizatorii și firma câștigătoare a fabuloasei licitații nu prea au legături trainice cu muzica ușoară, dovadă recitalurile, cu mult rock și chiar...manele.
Exemplar a fost, cu racorduri la edițiile trecute, recitalul Loredanei Groza. În plus se tot vehiculează că ar fi fost ediția a...61-a, dar această cifră reprezintă doar anii scurși de la lansarea manifestării, 1963, corect a fost ediția a 42-a! Ar fi fost simplu să se documenteze, de pildă în ”Actualitatea Muzicală”, singura publicație profesionistă, de specialitate, de la noi, editată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR).
Avem un serial consacrat festivalului de la Mamaia, de la începuturi. De altfel UCMR a fost motorul primei ediții, cea din 1963, și normal ar fi fost ca acum să fie co-organizator sau partener”.
„Muzica ușoară a fost folosită doar ca pretext”
Octavian Ursulescu a dorit să mai precizeze:
„Totuși a existat un câștig major, datorat cu siguranță lui Horia Moculescu – mă refer la prezența în juriu, pe scenă sau în competiția de Creație a multor membri ai UCMR: Horia Moculescu, Marius Țeicu, Ionel Tudor, Andrei Tudor, Viorel Gavrilă, Nicolae Caragia, Dan Creimerman, Dan Pavelescu.
Excelentă prestația orchestrei dirijate impecabil de Andrei Tudor (el și Ionel Tudor au semnat remarcabile aranjamente muzicale), din păcate folosită în doar 10 piese la Interpretare și în câteva momente în afară de concurs, cele 10 melodii de la Creație fiind prezentate cu „negativ”.
Cu siguranță asta din cauza lipsei de timp și a organizării defectuoase, ”pe genunchi”, preselecțiile având loc cu doar câteva săptămâni înainte de primul gong. În aceste condiții este clar că muzica ușoară românească tradițională a fost folosită numai ca un pretext pentru a justifica titulatura festivalului, ea reprezentând un procent mult prea mic din cele 5 ore și mai bine de concert, în fiecare seară”.
„Tradiția festivalului nu a fost respectată!”
Celebrul prezentator își amintește de perioada de început, când dirijorul Sile Dinicu, unul dintre marii artiști ai României, era prezent pe scenă, de la ridicarea cortinei și până la aplauzele de final:
„Pe vremuri, orchestra RTV dirijată de Sile Dinicu (numele lui și al marilor înaintași se cuveneau pomenite și omagiate!) acompania circa 100 de cântece la o ediție: 28 de concurenți la Interpretare, cu câte 2 piese, apoi zeci de melodii la Creație, recitalurile, foștii laureați, etc! Un alt exemplu: la festivalul internațional de muzică ușoară ”George Grigoriu” de la Brăila formația Ionel Tudor acompaniază 24 de finaliști, fiecare cu câte 2 piese!”.
„Cum să îi uiți pe cei care puteau fi invitați?”
De pe scenă au lipsit foarte multe vedete de top, cu voci de aur, care au făcut istorie la Festivalul Mamaia. Octavian Ursulescu amintește câțiva dintre artiștii care ar fi meritat cu prisosință o invitație la această ediție:
„Tradiția festivalului de la Mamaia nu a fost respectată, dar de ce să ne mirăm când un oficial a declarat textual la microfon că festivalul „era învechit, nespectaculos?”. Așa e, din acest motiv era bătaie pe bilete cu săptămâni de zile înainte, iar Teatrul de vară din Mamaia trăia o adevărată sărbătoare a muzicii de calitate, nu ca acum, când unii artiști conversau peste gard cu clienții teraselor din jur, care urmăreau festivalul la un mic și o bere!
Organizat de oameni pricepuți, un asemenea eveniment trebuia să dovedească respect față de cei care, din 1963 încoace, au edificat monumentul acestei manifestări emblematice, unii dintre ei încă în viață.
„Cum să nu-i spui „La mulți ani” lui Jolt Kerestely?
Cum să nu-i pomenești și să-i omagiezi, prin proiectarea portretelor lor pe ecran, cu câte un fragment de refren, pe eroii festivalului? Cum să nu-i spui „La mulți ani!” decanului de vârstă Jolt Kerestely, ”Copacul” veșnic tânăr, la 90 de ani?
Cum să-i uiți pe cei care puteau fi invitați, inclusiv cu micro-recitaluri, cum ar fi Pompilia Stoian (jos pălăria în fața celor de la Brăila, care au inclus-o și în juriu!), Stela Enache, Anca Agemolu? Cum să nu-i inviți pe cei care nu numai că au fost laureați la Mamaia, dar cântă cu succes în continuare, editează discuri, susțin concerte?
„Păcat de sceno-tehnica modernă!”
Îmi vin în minte, dar sigur mai uit pe cineva, câteva nume importante: Marina Florea, Gina Pătrașcu, Alina Mavrodin (câștigătoare ale Trofeului), Alexandra Canareica, Ramona Bădescu, Aurel Moga (cu câte 2 premii de interpretare la Mamaia, ca și Anca Țurcașiu), Cătălin Crișan, Daniel Iordăchioae, Monica Anghel, Camelia Florescu, Silvia Dumitrescu, Sanda Ladoși, Oana Sîrbu, Gabriel Dorobanțu...
Nu mai vorbesc de Paul Surugiu-Fuego, care s-a lansat la Mamaia, sau de constănțenii Ileana Șipoteanu, Alina Perletta Toma, Mihai Trăistariu! Păcat de sceno-tehnica modernă, ce putea fi folosită și pentru aduceri aminte (pe micul ecran a fost doar un asemenea moment nostalgic, dar nicidecum în premieră, s-a mai difuzat).
„Promovarea festivalului a fost absolut lamentabilă”
A dorit să atragă atenția și asupra lipsei de promovare a evenimentului, difuzat, în 2024, de TVR 2, nu de TVR 1, ca odinioară, semn că audiențele din anii trecuți au fost modeste:
„Promovarea festivalului a fost absolut lamentabilă, așa încât de ce să ne mai mirăm că a fost transmis pe TVR2 și nu pe TVR1? De curiozitate, în prima seară am comutat pe TVR1, curios să văd ce concurență împiedica transmiterea pe canalul principal. Ei bine, era un concurs de muzică ușoară pentru copii (cântau mai toți în engleză, te joci?), ”Vedeta familiei”!
Nu știu, poate s-au transmis comunicate de presă mass-media (noi, la ”Actualitatea Muzicală”, n-am primit), cert este că zilele premergătoare începerii festivalului n-a apărut nici măcar un rând în cele mai citite publicații print? Mai mult, în ziua primului gong, vineri, în programele TV apărute festivalul nici măcar nu era anunțat!”.
Ce spune despre concurenții străini?
Consideră că ar trebui să participe în concurs numai soliști români:
”În 1990, parcă, venea de la Arad un finalist la Interpretare pe nume Cristian Faur. N-a intrat în palmares, în schimb ulterior s-a impus ca un compozitor valoros și original – nu putem uita marele succes de la Eurovision cu ”Let Me Try”.
El a câștigat Trofeul (era cazul să se anunțe că exista doar unul, indiferent de secțiune) cu o frumoasă piesă cântată de un solist brazilian (cu ani în urmă miza pe o solistă din Filipine, deci este atras de prezențe exotice).
Mă întreb totuși dacă un festival național n-ar trebui să aibă ca menire descoperirea și impunerea talentelor autohtone, altminteri ajungem ca la concursurile TV ce au în titulatură numele România și unde participă concurenți din alte țări...
„Absolut jenant, la acest nivel...”.
Octavian Ursulescu a mai menționat, exclusiv pentru Click!:
„Nu cunosc regulamentul, dar în el ar trebui să se precizeze clar că sunt admise melodii aparținând compozitorilor români, cântate în limba română (a existat acum o piesă în engleză!) de soliști din țara noastră.
Dar, repet, creația lui Cristian Faur a fost excelentă și cântată (în limba română!) foarte bine. Priviți însă cu atenție și măriți imaginea diplomei primite de compozitor. Este tipărit „Locul I”, după care cineva a scris de mână ”Marele premiu” și apoi numele câștigătorului, dar nu și al piesei.
„Locul I” (între noi fie vorba, la concursuri se acordă trofee, premii, distincții, nu...locuri) l-a câștigat melodia lui Viorel Gavrilă, ce o fi fost scris pe diploma lui? Absolut jenant, la acest nivel...”.
A apreciat recitalul lui Horia Moculescu
A apreciat însă valorosul duet Horia și Nidia Moculescu, din cadrul festivalului, fiind aplaudați de numerosul public, pentru interpretarea piesei „De-ai fi tu salcie la mal”:
„Emoționant, plin de căldură și nostalgie recitalul lui Horia Moculescu, marcând câteva fărâme din istoria festivalului, cu nu mai puțin de 3 piese din 4 respinse la timpul respectiv de selecționeri și apoi devenite șlagăre. Genul acesta de momente se cuvin programate la fiecare ediție.
Cu șarm și umor, Horia Moculescu este un ”entertainer” minunat. Am revăzut-o cu plăcere alături de el pe fiica sa Nidia, pe care o știam de la festivalul ”Aurelian Andreescu”, unde a cucerit un premiu important.
Cu siguranță marii artiști ai ”Generației de aur” au fost uitați, deși ei au scris istoria festivalului, m-am bucurat mult că au fost totuși acolo Corina Chiriac, Horia Moculescu, Marius Țeicu. Câțiva dintre ei au fost invitați anul trecut, dar e mult prea puțin”, ne-a mai declarat Octavian Ursulescu, exclusiv pentru Click!
„Cum să nu rostești numele Angelei Similea?”
Mai e de părere că ar fi fost frumos și onorant să fi fost menționate numele marilor artiști, în vârstă sau trecuți în neființă, care, de-a lungul timpului, au fost aplaudați pe marea scenă a Festivalului Mamaia:
„Poate nu toți vor sau pot să cânte, dar era obligatoriu ca numele lor să fie pomenit, așa cum se cuveneau trecute în revistă numele tuturor compozitorilor și textierilor plecați dintre noi, care au înnobilat festivalul cu talentul lor.
Cum să nu rostești, chiar într-un spațiu de provizorat (mă îndoiesc amarnic că Teatrul de vară va fi gazda ediției 2026!), într-o piață, numele Margaretei Pâslaru (participantă la ediția din 1963!), Mirabelei Dauer, Angelei Similea, Stelei Enache, Doinei Spătaru, Olimpiei Panciu, al lui Petre Geambașu, Adrian Daminescu, Marian Nistor, al compozitorilor Jolt Kerestely, Dan Dimitriu, Dan Ardelean, Mircea Romcescu, Virgil Popescu, George Natsis – pentru a ne referi doar la câțiva dintre cei care nu au fost anul trecut și care ne mai bucură cu prezența lor solară?!”.
Sfat pentru organizatori, pentru viitor
În încheierea interviului, Octavian Ursulescu le oferă un sfat prețios organizatorilor, prin intermediul Click!:
„Sunt doar câteva observații din partea unui om care cunoaște bine istoria, tradiția, specificul festivalului. Nutresc speranța că, în viitor, trăgând cu ochiul și la festivalul de la Sanremo, festivalul de la Mamaia își va regăsi identitatea pierdută”.
