Sfaturile Lorenei Buhnici pentru cei care vor să viziteze Marele Zid Chinezesc. Cât a așteptat la coadă

Lorena Buhnici le-a oferit urmăritorilor săi mai multe sfaturi pentru cei care plănuiesc să viziteze Marele Zid Chinezesc, după experiența avută în secțiunea Mutianyu, una dintre cele mai cunoscute zone ale monumentului.

Lorena Buhnici. Foto: social media

Experiența Lorenei Buhnici la Marele Zid Chinezesc

Soția lui George Buhnici a povestit, într-o postare amplă pe rețelele de socializare, faptul că vizita la Marele Zid presupune mai mult efort fizic decât s-ar aștepta. Traseul este format din numeroase trepte inegale și porțiuni abrupte. Din acest motiv, Lorena Buhnici recomandă încălțăminte adecvată și suficientă apă, cumpărată de la baza muntelui, unde prețurile sunt mai mici.

„Marele Zid Chinezesc.

Nu este un zid. Este un sistem de ziduri, șanțuri și turnuri de veghe, construit pe bucăți, de peste 20 de dinastii, timp de 2.000 de ani. Peste 21 de mii de kilometri la un loc, din care a mai rămas intact sub zece la sută. Ce vizitezi lângă Beijing este zidul Ming, de acum 600 de ani, iar din el o porțiune restaurată de câțiva kilometri.

Zidul urmează creasta muntelui, nu terenul ușor, pentru că tot sensul lui era să vezi tu primul, de sus, cine vine.

Se urcă. Mult. Trepte inegale, unele înalte cât o jumătate de scaun, tocite de sute de ani de pași, pe pante la care ți se blochează respirația. În august, cu soarele în cap, este un efort real. Am văzut oameni care s-au oprit după trei turnuri și s-au întors”, începe mesajul acesteia publicat în mediul online. 

Ce informații a oferit vedeta celor care vor să viziteze locul 

În mesajul său, Lorena Buhnici a oferit și informații practice pentru cei care vor să ajungă la secțiunea Mutianyu. Aceasta a explicat că zona se află la aproximativ 70 de kilometri de centrul Beijingului și că drumul cu mașina poate dura aproape două ore, în funcție de trafic. Odată ajunși la casa de bilete, turiștii trebuie să ia un shuttle până la baza muntelui, de unde pot alege între urcarea pe jos, telecabina închisă până la turnul 14 sau telescaunul deschis până la turnul 6.

Secțiunea Mutianyu este la vreo 70 de kilometri de centrul Beijingului, aproape două ore cu mașina, în funcție de trafic. Se ajunge cu șofer privat, tur organizat sau cu autobuzul. De la casa de bilete iei un shuttle obligatoriu până la baza muntelui, iar de acolo ai trei variante de urcat: pe jos, cam 40 de minute până la o oră de urcuș serios, cu telecabina închisă până la turnul 14 sau cu telescaunul deschis până la turnul 6.”

Lorena Buhnici: „Am stat două ore la coadă”

Unul dintre aspectele care i-au atras atenția Lorenei Buhnici a fost timpul petrecut la coadă pentru telescaun. Aceasta a povestit că, în perioada vizitei, aglomerația a fost atât de mare încât a așteptat două ore pentru o călătorie de aproximativ 10 minute. Din acest motiv, le recomandă turiștilor care ajung în weekend sau în perioadele aglomerate să își cumpere de la bază biletul dus-întors, pentru a evita o nouă așteptare la coadă.

„Noi am stat două ore la coadă pentru 10 minute de telescaun. Vara este foarte aglomerat. Dacă mergeți în weekend sau în vacanță, luați biletul dus-întors de la bază, ca să nu mai stați încă o dată la rând sus.

La coborâre sunt mai multe opțiuni decât la urcare. Pe jos, cu telecabina/telescaunul sau cu toboganul, care pleacă tot de la turnul șase și coboară prin pădure. E cea mai rapidă și, sincer, cea mai amuzantă variantă, dar se închide pe ploaie.”

„Aș mai merge o dată? Da, dar altfel”

De asemenea, Lorena Buhnici i-a sfătuit pe cei de acasă să își aleagă cu grijă încălțămintea și să cumpere apă de la baza muntelui, deoarece, în alte zone, în timpul vizitei, o pot găsi la un preț mai ridicat. Un alt sfat oferit de aceasta a fost să nu încerce să parcurgă întregul zid și să aleagă o secțiune mai puțin aglomerată, pentru a se putea bucura mai mult de experiență.

„Dacă vreți să ajungeți, atenție! Pantofi buni, apă luată de jos, că sus costă de câteva ori mai mult, dimineața devreme sau spre după-amiază, nu la prânz. Alegeți o secțiune mai puțin aglomerată. Și nu vă propuneți să îl faceți tot. Nu se poate și nici nu are rost.

Aș mai merge o dată? Da, dar altfel. Aceeași secțiune, dar la răsărit și mai departe de turnurile aglomerate. Pentru că partea frumoasă nu e zidul, e liniștea de pe el atunci când nu mai e nimeni pe lângă tine.

Din tot ce am văzut în China, ăsta este locul care mi-a rămas în minte.”