Ștefan Bănică, despre tatăl său și principiile cu care a fost crescut: „Nu trebuia să-ți zică de două ori un lucru ca să înțelegi”

Ștefan Bănică a vorbit despre cariera sa, dar și despre principiile cu care a fost crescut, într-un dialog purtat cu Cătălin Măruță. Artistul a mărturisit că nu știe câți oameni îl iubesc, însă este sigur de un lucru: și-a respectat întotdeauna publicul.

Ștefan Bănică Foto: Instagram

Întrebat câți oameni crede că îl iubesc, Ștefan Bănică a spus că nu este conștient de numărul acestora, însă a subliniat că există un principiu pe care l-a urmat de-a lungul întregii sale cariere.

„Nu, nu sunt conștient câți câți mă iubesc pe mine, dar știu un singur lucru – și asta ți-o spun fără niciun fel de... de... Eu așa am fost crescut. De la tata am o cinste: întotdeauna mi-am respectat publicul, pentru că a-ți respecta publicul înseamnă că te respecți pe tine”, a spus artistul.

A intrat la teatru când avea 17 ani și 10 luni

Cătălin Măruță l-a întrebat apoi de cât timp face acest lucru, iar Ștefan Bănică a ținut să corecteze durata menționată de moderator. În loc de 30 de ani, artistul a spus că sunt, de fapt, 40 de ani.

Discuția a ajuns și la momentul în care a făcut primii pași în actorie. Artistul a povestit că a susținut examenul la IATC când avea doar 17 ani și 10 luni. Era cel mai mic dintre candidați și a reușit să intre din prima încercare.

„Da, prima dată la teatru, da. Aveam cred că 17 ani și 10 luni când am dat examen la IATC. Eram cel mai mic dintre candidați și, na, am avut șansa de a intra de prima dată”, a povestit el.

Un detaliu mai puțin obișnuit din acea perioadă este că Ștefan Bănică a confirmat că tatăl său a aflat abia după ce acesta fusese admis.

A început școala la 5 ani și 11 luni

Artistul a explicat și de ce avea o vârstă atât de mică atunci când a ajuns să susțină examenul la IATC. Ștefan Bănică este născut în octombrie, iar mama sa a decis să îl înscrie la școală mai devreme.

El a povestit că s-a născut într-o perioadă în care erau foarte mulți copii, iar mama sa a considerat că ar fi mai bine să îl dea la școală cu dispensă. Astfel, a început școala la 5 ani și 11 luni.

„Vă spun o chestie: aveam 17 ani și 10 luni pentru că eu sunt născut în octombrie. Și fiind în '67 – când a fost perioada cu «decrețeii», '67, '68, mai mult anul '68 – s-au născut «câtă frunză, câtă iarbă». Și eu fiind născut în octombrie, și școala începând în septembrie, mama ce-a zis? Deșteaptă femeie! A zis: «Ia să-l dau eu cu dispensă». Și m-a dat la școală la 5 ani și 11 luni...”.

El a mai spus că citea încă de la vârsta de 3 ani, iar discuția a continuat cu amintiri din perioada în care era elev.

Cum își amintește felul în care era tatăl său

În cadrul conversației, Ștefan Bănică a vorbit și despre tatăl său și despre modul în care acesta era perceput. Artistul a descris un om sever, pentru care lucrurile erau foarte clare și care nu avea nevoie să repete de două ori o cerință pentru ca aceasta să fie înțeleasă.

„Nu... gura lumii, știi? Era un tip foarte... adică lucrurile pentru el erau foarte clare. Nu trebuia să-ți zică de două ori un lucru ca să înțelegi”, a spus el.

Cătălin Măruță a remarcat că Ștefan Bănică Jr. nu pare să fie astăzi la fel de sever cum era tatăl său. Artistul a explicat că vremurile s-au schimbat, iar modul în care părinții își cresc copiii este diferit.

„Cătăline, dar ești... ești tată, lucrurile s-au schimbat”, i-a răspuns Ștefan Bănică Jr.

Artistul a vorbit apoi despre diferențele dintre generații și despre ceea ce părinții au putut să le ofere copiilor lor în perioada respectivă. În opinia sa, fiecare generație a încercat să ofere mai mult decât a primit.

„Părinții noștri ne-au dat ce au putut în perioada aia, da? Pentru că atâta se putea. Noi, în momentul în care am reușit cât de cât în viață, am încercat să le dăm ai noștri cât putem de mult”, a explicat el.

Ștefan Bănică a recunoscut că, tocmai pentru că el nu a avut anumite lucruri, a încercat să le ofere copiilor săi. În același timp, spune că acest lucru nu înseamnă că aceștia trebuie să considere totul ca fiind garantat.

„Și ce nu știu cât e de bine, dar am făcut lucru ăsta pentru că noi n-am avut. Și atunci am făcut cu copiii noștri. Dar asta nu înseamnă neapărat că li se cuvine chestia asta”, a spus artistul.

În final, a precizat că nu se consideră un părinte dur și că nu este genul de om care să impună lucrurile prin forță.

„Eu așa... așa gândesc și nu sunt neapărat vreun dur d-ăla de dau cu pumnul în masă”, a încheiat el.