Artistul român care a spus: “Mamă, pot să le spun la Viena ca sunt român?” Ce răspuns i-a oferit femeia
Băiețelul cu ochi mari și bluză albă cu guler de dantelă, un nume faimos în lumea muzicii, și care se descria pe sine ca fiind „cinci într-unul”, este renumit pentru patriotismul său.
Chipul celebrului român, reconstituit și colorizat de artistul Florin Roștariu, a stârnit un val de comentarii pe internet, potrivit Antena3 CNN.
Florin Roștariu este foarte apreciat pentru reconstituirea și colorizarea chipurilor unor figuri celebre din istoria României: regii Carol I și Mihai, regina Maria, voievozii Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, precum și poeți, pictori și istorici.
George Enescu, adică băiețelul din imagine, s-a născut pe 19 august 1881 în satul Liveni-Vârnav din județul Botoșani. Tatăl său provenea dintr-o familie de arendași, iar mama era fiica unui preot.
A fost al optulea copil al familiei, iar părinții l-au alintat „Jurjac”, un nume dat de guvernanta care s-a ocupat de el de la vârsta de 6 ani.
George Enescu s-a îndrăgostit de muzică încă din copilărie
Încă din copilărie, a manifestat o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la doar patru ani. La vârsta de cinci ani, a susținut primul său concert.
Între anii 1888 și 1894, a studiat la Conservatorul din Viena, unde s-a integrat rapid în viața muzicală, interpretând compoziții de Johannes Brahms și Pablo de Sarasate, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani.
Este cunoscut pentru patriotismul său manifestat încă din copilărie, devenind celebru un dialog cu mama sa pe această temă:
„- Mamă, pot să le spun acolo (Viena) că sunt român?”, întreba deodată Jurjac (George Enescu.
Sigur, de ce să nu le spui?
Mă gândeam... să nu creadă că... mă laud!”, spunea marele compozitor.
George Enescu: „În lumea muzicii, eu sunt cinci într-unul”
După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, și-a continuat studiile la Conservatorul din Paris. În 1898, a debutat ca și compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română.
În același an, a început să predea lecții de vioară la București și să susțină recitaluri de vioară. Admirat de Regina Elisabeta a României, era deseori invitat să interpreteze piese pentru vioară la Castelul Peleș din Sinaia.
Din primii ani ai secolului XX, datează compozițiile sale cele mai cunoscute, cum ar fi cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905) și Șapte cântece pe versuri de Clement Marot (1908).
Activitatea muzicală a lui George Enescu alterna între București și Paris, susținând turnee în mai multe țări europene. În perioada 1921-1931, a lucrat la opera Oedip, o creație monumentală dramatică și muzicală, care în ultimele decenii a început să se impună pe scenele teatrelor de operă din lume. A dedicat această operă Mariei Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino), cu care s-a căsătorit în 1937.
Când au venit comuniștii, Enescu s-a exilat la Paris
În noiembrie 1939, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Enescu a donat 100.000 de lei președintelui Consiliului de Miniștri al României pentru apărarea țării.
Odată instaurată dictatura comunistă, s-a exilat definitiv la Paris, unde a și murit în noaptea dintre 3 și 4 mai 1955.
Despre activitatea sa muzicală, George Enescu spunea: „În lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor. Cel mai mult prețuiesc darul de a compune muzică și niciun muritor nu poate poseda o fericire mai mare”.
