Ce se ascunde, de fapt, în subsolul Casei Poporului. Misterul i-a uluit și pe angajați: „Probabil că vor fi folosite, la un moment dat”
Nicolae Ceaușescu a făcut posibilă construirea Casei Poporului. Clădirea are 5.000 de încăperi, iar în subteran există şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu, o incintă cu pereţi din beton de 1,5 metri grosime. Tot în subteran se află și tunelurile secrete.
Cui a aparținut ideea de a construi Casa Poporului
Casa Poporului sau Palatul Parlamentului vine cu o informație pe care puțini o cunosc. De fapt, ideea de a construi o clădire de asemenea avengură i-a aparținut, prima oară, regelui Carol al-II-lea. Numai că Nicolae Ceaușescu a fost cel care a transformat ideea în cea mai mare construcție din Europa și a doua ca mărime în lume, după Pentagon. Clădirea a fost construită în locul cartierului Uranus, un eveniment care lasă o rană încă deschisă pentru bucureșteni.
Clădirea este situată pe "Dealul Arselanului" din București
Zona constituie un punct înaintat al Dealului Spirii către râul Dâmboviţa, asemănător unui pinten, rămas din vechea terasă a râului. Originea Dealului Arsenalului se explică prin erodarea terasei inferioare a Dâmboviței de către apele sale.
Condițiile favorabile de viață ale acestui loc au făcut ca dealul să fie populat încă din neolitic. Fragmentele de vase, primitiv lucrate, conținând pleavă, dovedesc locuirea dealului încă de la începutul epocii neolitice. Locuirea a continuat neîntrerupt până astăzi.
În subteran, există 7 etaje
Clădirea a fost construită exclusiv cu materiale româneşti. Are 86 de metri înălţime, de la nivelul solului, şi încă 90 de metri sub pământ. Face parte din zona sistematizată de Ceauşescu, în care sunt cuprinse Ministerul Apărării, Hotel Marriott, Casa Radio, Casa Academiei şi bulevardul Unirii. La acest edificiu gigantic au lucrat 12.000 de militari rezervişti, conduşi de colonelul Nicolea Kovacs.
Fostul militar a dezvăluit că imobilul are 5.000 de încăperi, iar în subteran există şapte etaje, ultimul fiind ocupat de buncărul antiatomic al lui Ceauşescu, o incintă cu pereţi din beton de 1,5 metri grosime, acoperiţi cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii.
Tunelurile secrete
„Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Aveam vreo 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, a declarat fostul colonel.
Nicolae Kovacs a vorbit și despre celebrele tuneluri secrete ale Casei Poporului, desi invocate și în zilele Revoluției cum că adăposteau „teroriști”.
„Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţie.) şi unul spre actualul Minister al Apărării. Cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare, pentru a închide etanş zona în caz de necesitate.
Au fost înglobate în acest sistem şi catacombele mai vechi, realizate în perioada interbelică, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”, a detaliat Kovacs.
