Cum au murit, de fapt, primii piloți români în al Doilea Război Mondial. Ce decizie prostească au luat șefii Armatei Române
Trei militari români erau pe punctul să ajungă eroii celui de-al doilea război mondial. Este vorba despre comandorul Cornel Bătăcui, pilotul Nicolae Urâtu şi mecanicul de bord Vasile Căruntu. Cei trei, membri ai unui echipaj de zbor, și-au pierdut viața, însă din cauză că avionul în care se aflau s-a prăbuşit din cauza bombelor.
Cine erau cei trei care aveau să fie primii eroi români
Potrivit documentelor istorice, în dimineaţa zilei de 22 Iunie 1941 un echipaj din Flotilele III Borbandament a primit ordinul de atac pentru eliberarea românilor de peste Prut. Echipajul a fost format din comandorul Cornel Bătăcui din Blaj, pilotul Nicolae Urâtu din Alba Iulia şi mecanicul de bord, Vasile Căruntu, care era tot din Transilvania.
Consemnul Comandamentului Aviaţiei era să zboare la joasă înălţime pentru a nu fi reperaţi cu prea multă uşurinţă. În zorii zilei de 22 iunie 1941 avionul de bombardament a decolat din sudul Basarabiei, cu misiunea de a ataca zona Bolgradului. Din păcate consemnul Comandamentului s-a dovedit a fi fatal. Avionul s-a prăbuşit din cauza suflului propriilor bombe.
Cine a fost pilotul Nicolae Urâtu
Nicolae Urâtu, locotenent post mortem, s-a născut în satul Ghirbom, comuna Vingard situat la 15 km de Alba Iulia. Tatăl lui a murit în primul război mondial, iar mama sa era croitoreasa satului. Cursul primar şi liceul le-a urmat în Alba Iulia unde şi-a luat şi bacalaureatul. În anul 1933 s-a înscris la Şcoala Superioară de Ofiţeri din Bucureşti. A fost repartizat la o unitate militară de aviaţie din Floreşti - Cluj. Prin anul 1939 flotila din care făcea parte se afla pe aerodromul de la Lancrăm - Sebeş.
Ce afirma istoricul Cloșca Băluță
„După încheierea păcii tatăl meu s-a dus la Bolgrad de unde s-a întors cu fotografia celor trei cruci de la căpătâiul primilor eroi căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Fotografia originală a fost copiată în mai multe exemplare şi păstrate în mare taină, după 1944, în câteva locuri, din motive uşor de intuit.
Într-o vizită pe care a făcut-o tatăl meu la cimitirul din Bolgrad, prin anul 1948, crucile nu mai erau. I s-a spus că locul înhumării poate fi localizat oricând, după planul şi evidenţele administraţiei cimitirului. Fundaţia «Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritate României» propune ca osemintele primilor eroi români din cel de-al doilea război mondial să fie repatriate cu ceremonialul cuvenit şi reînhumate în Panteonul eroilor neamului, la locul meritat”, afirmă istoricul Cloşca L. Băluţă.
Ordin pentru bombardarea aerodromului
Acţiunea de eliberare a Basarabiei a început în 22 iunie 1941 cu un număr total de nouă avioane de bombardament uşor IAR 37. În timpul asaltului au mai existat trei victime dintr-un alt avion care primise ordin să bombardeze aerodromul din Izmail. După ce şi-a îndeplinit minsiunea, avionul a fost lovit de un altul sovietic şi a aterizat forţat în Balta Brăilei, scrie historia.ro.
Avionul a capotat (s-a dat peste cap venind cu trenul de aterizare în sus). Imediat a fost trimis un detaşament de jandarmi şi marinari care a descoperit epava IAR-ului. În interior se aflau cadavrele ciuruite de gloanţe ale pilotului, al mitraliorului din spate şi al obeservatorului. Echipajele din celelalte şapte avioane au scăpat cu viaţă, chiar dacă unele dintre acestea au fost lovite de apărarea antiaeriană sau avioane sovietice.
