De ce trăiesc mult românii dintr-o anumită regiune a țării. Secretul lor a fost dezvăluit
În lume există foarte puţine aşa - zise “zone albastre” - regiuni cu aer nepoluat, recunoscute pentru longevitatea localnicilor. Una dintre ele, deşi nedeclarată oficial, se află la Curbura Carpaţilor: comuna Mânzăleşti (Buzău), unde fiecare gură de aer sărat e terapie pură. Oamenii locului trăiesc practic pe un munte de sare, scrie adevarul.ro.
În satele din comuna buzoiană Mânzăleşti găsim mulţi octogenari şi nonangenari, neatinşi de boli serioase. Specialiştii Geoparcului „Ţinutul Buzăului” spun că oamenii locului beneficiază de aer curat şi de mâncare sănătoasă.
Aflată pe Valea Slănicului, comuna Mânzăleşti este înconjurată de maluri albite de sarea care se află la suprafaţa solului. Mulţi săteni din zonă şi gospodari din tot judeţul Buzău vin să ia saramură din izvoarele care ţâşnesc ici-colo. Nea Ion, de exemplu, pune apa sărată în vase pe care le aşează în toată casa, pentru a respira aerul iute.
„Pentru noi este numai bună sarea asta. E sănătate curată”, arată nea Ion. Teoria e confirmată de mulţi dintre sătenii de peste 80 de ani, toţi sănătoşi tun. „La noi nu sunt bolnavi de astm sau de nervi. Au fost făcute măsurători şi s-a ajuns la concluzia că zonele acestea cu sare la suprafaţă sunt zone propice vieţii. Dacă te lingi pe buze, simţi gust de sare”, povesteşte Cecilia Petrescu, învăţătoare şi custode al Muzeului „Timpul Omului” din Mânzăleşti.
Aceasta dezvăluie că în satele răsfirate ale comunei Mânzăleşti sunt foarte mulţi nonagenari şi chiar localnici trecuţi de 100 de ani. Unul dintre ei este Gică Baciu, un veteran de 101 ani care încă munceşte în grădină. „Oamenii din regiune trăiesc mult datorită aerului nepoluat, aerosolilor, dar şi hranei din ogradă”, consideră Cecilia Petrescu.
„Nu sunt bolnavi de astm sau de nervi”
„Mult am mai trăit, îmi este şi ruşine să spun vârsta. Dar dacă Dumnezeu mă ţine, nu am ce face. Aici se mănâncă sănătos, muncim cât de mult putem, chiar dacă nu prea mai am putere în picioare. Mâncăm bine, totul natural, din curte, legume proaspete, brânză de la vacile noastre”, se confesează Stana Drăgulin. În gospodăriile din Mânzăleşti, saramura care iese din pământ este folosită la murături şi la conservarea cărnii.
„Noi o folosim ca să punem varza. E bună şi la şunca de porc, pe care o ţine fragedă. Şi baie se face în sare, împotriva reumatismului”, completează Găbiţa Anghel, fiica Stanei Drăgulin.
Mulţi orăşeni îşi doresc o căsuţă în această regiune
Specialiştii Geoparcului UNESCO „Ţinutul Buzăului” i-au dedicat comunei Mânzăleşti numeroase articole de promovare. Cea mai recentă referire apare în „Ţinutul, bucată cu bucată”, o revistă online care prezintă personaje, reţete şi poveşti din zonă.
„Am descoperit comunităţi unice. Acum cinci ani, o comună aflată pe un munte de sare ascundea un procent mare de nonagenari. (...) În Mânzăleşti, cu o populaţie de 2.000 de locuitori, erau 40 de nonagenari şi doi centenari”. Specialiştii explică longevitatea prin faptul că fiecare gură de aer este terapie cu aerosoli. „Aici s-a păstrat un stil de viaţă sănătos, legat de ritualurile agricole şi de tradiţiile milenare”, scriu autorii.
Frumuseţea colinelor din Mânzăleşti atrage ca un magnet şi mulţi orăşeni îşi doresc să se stabilească în zonă.
