Impozitul care a crescut în tăcere în 2026. Cum se calculează taxa pe teren și ce trebuie să știe proprietarii
Impozitul pe teren este una dintre obligațiile fiscale care, în 2026, a adus surprize neplăcute pentru mulți proprietari. Fără anunțuri spectaculoase, dar cu efecte directe în buzunar, această taxă locală a crescut aproape peste tot în țară, ca urmare a actualizării bazelor de impozitare și a noilor criterii introduse prin modificările fiscale recente.
Deși modul de calcul a rămas același, valorile la care se aplică formulele sunt mai mari, iar diferențele se simt mai ales pentru cei care dețin suprafețe întinse sau terenuri bine poziționate.
Ce este impozitul pe teren și de ce s-a majorat
Impozitul pe teren este o taxă locală anuală datorată de orice proprietar, indiferent dacă terenul este intravilan sau extravilan, agricol sau neagricol, și indiferent dacă proprietarul este persoană fizică sau juridică.
Plata nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Codul Fiscal, iar banii ajung direct la bugetele locale, unde sunt folosiți pentru servicii publice și infrastructură.
În 2025, impozitul era calculat pe baze de impozitare considerate depășite, mult sub valorile reale din piață. România se afla printre statele europene cu cele mai mici venituri din impozitarea proprietății, raportat la PIB.
Acest dezechilibru a fost unul dintre argumentele Guvernului atunci când, la finalul lui 2025, a anunțat un pachet de măsuri fiscale ce a inclus și actualizarea valorilor de impozitare pentru terenuri.
Ce s-a schimbat concret în 2026
Începând cu 2026, noile valori au intrat în vigoare. Baza de calcul a fost recalibrată, iar consiliile locale au avut posibilitatea să ajusteze coeficienții și cotele de impozitare în limitele legii. Rezultatul a fost o creștere vizibilă a impozitului pe teren, diferită de la o localitate la alta.
În unele orașe, impozitele locale au crescut cu 30%, 50% sau chiar mai mult. Autoritățile locale au explicat aceste majorări prin necesitatea alinierii la valorile reale și prin pregătirea trecerii, în anii următori, la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață.
Calculul pornește de la aceeași structură din Codul Fiscal, dar cu valori actualizate. În esență, impozitul depinde de suprafața terenului, valoarea normativă stabilită prin lege, coeficienții de corecție și cota aprobată de consiliul local.
Formula este simplă: suprafața terenului se înmulțește cu valoarea normativă pe metru pătrat sau pe hectar, rezultatul se corectează în funcție de zona și rangul localității, apoi se aplică cota de impozit locală. Suma obținută reprezintă impozitul anual datorat.
Pentru terenurile intravilane, contează foarte mult zona și categoria de folosință: arabil, livadă, pășune, fâneață sau teren cu construcții.
Exemple concrete de creșteri
Un teren intravilan arabil de 1.000 de metri pătrați, aflat într-o zonă periferică, avea în 2025 un impozit de aproximativ 10–12 lei. În 2026, după actualizarea bazei de calcul, impozitul poate ajunge la 16 lei sau chiar mai mult, în funcție de deciziile consiliului local.
Pentru un teren intravilan agricol de aceeași suprafață, situat într-o zonă mai bine cotată, impozitul poate crește de la circa 25 de lei în 2025 la aproximativ 30 de lei în 2026. Creșterea pare modestă ca sumă, dar procentual este importantă, mai ales pentru proprietarii cu suprafețe mari.
În cazul terenurilor extravilane, impozitul se calculează, de regulă, pe hectar. Un hectar de teren arabil extravilan, impozitat în 2025 cu aproximativ 170 de lei, a ajuns în 2026 la peste 300 de lei, după majorarea valorilor de impozitare. Pentru cei care dețin zeci de hectare, diferența devine semnificativă, potrivit Lovedeco.
Termenul limită care face diferența la plată
Impozitul pe teren se achită la direcțiile de taxe și impozite locale sau online. Structura de plată rămâne, în majoritatea localităților, împărțită în două termene anuale.
Data-cheie este 31 martie 2026. Proprietarii care plătesc integral impozitul până la acest termen pot beneficia, în multe localități, de o bonificație de până la 10%. În contextul majorărilor din acest an, reducerea poate fi importantă.
Neplata la timp atrage dobânzi și penalități de întârziere, iar în cazurile în care restanțele se acumulează, autoritățile pot ajunge la executare silită, cu popriri pe conturi sau alte măsuri de recuperare. De aceea, specialiștii recomandă verificarea din timp a deciziilor de impunere și achitarea obligațiilor în termen.
