Oamenii de știință au găsit o nouă metodă de a prezice următoarele cutremure. Ce descoperire au făcut

O echipă de cercetători de la University of California – Riverside susține că poate identifica zonele în care este cel mai probabil să se producă viitoarele cutremure majore. Metoda nu oferă un moment exact al producerii seismului, însă arată unde se acumulează stres tectonic și, implicit, unde este cel mai probabil să se rupă falia.

Oamenii de știință au găsit o nouă metodă de a prezice următorul cutremur Foto: arhiva

Potrivit geofizicienilor Gareth Funning și Axel Periollat, citați de publicația KTLA 5, faliile tectonice acumulează tensiune în mod silențios, timp de ani sau chiar decenii.  

Cum funcționează metoda: măsurarea tensiunii ascunse din scoarță

 Această tensiune poate fi măsurată prin analizarea zonelor de subducție, acolo unde o placă tectonică alunecă sub alta — regiuni în care apar cele mai puternice cutremure, de peste magnitudinea 8.5, adesea însoțite de tsunami.

Cercetătorii folosesc măsurători GPS pentru a detecta mișcările subtile ale solului, iar un algoritm analizează aceste date pentru a identifica porțiunile de falie „blocate”, cunoscute drept asperități. 

Echipa UC Riverside intenționează să aplice această tehnică în alte mari zone de subducție din „Ring of Fire”, regiunea în care se produc cele mai multe cutremure majore ale planetei.

„Cercetătorii identificaseră o astfel de regiune blocată sub Peninsula Kamchatka din Rusia înainte ca un cutremur puternic să lovească zona”, explică studiul. „Deși momentul producerii evenimentului nu putea fi prevăzut prin metoda lor, ruptura s-a produs exact acolo unde modelul lor indica acumularea de deformație”.

Testul decisiv: cutremurul de 8,8 din Kamceatka, 2025

Metoda a fost verificată în cazul cutremurului de magnitudine 8,8 produs în iulie 2025, în largul Peninsulei Kamchatka din Rusia - un seism care a generat o avertizare de tsunami pentru coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

Modelul cercetătorilor a indicat exact zona din subducția Kamceatka în care s-a acumulat tensiunea și unde, ulterior, a avut loc ruperea.

Studiul arată că seismul din 2025 a fost mai slab decât cel din 1952, iar tsunamiul generat a fost mult mai mic, semn că partea cea mai superficială a faliilor a alunecat mai puțin decât în evenimentul istoric.

Deși metoda nu poate prezice când va avea loc un cutremur sau cât de mare va fi un eventual tsunami, ea poate identifica unde se află cele mai mari riscuri. Cercetătorii spun că acest lucru ar putea îmbunătăți planificarea pe termen lung și pregătirea pentru dezastre în zonele seismice majore.

„Vedeam deja unde se acumulează tensiunea, chiar și cu un set de date limitat. Faptul că modelul a funcționat atât de bine confirmă potențialul real al acestei abordări”, a declarat Axel Periollat, geofizician.

Un cutremur puternic a lovit estul Indoneziei

Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit estul Indoneziei sâmbătă, 15 august, provocând panică în rândul locuitorilor și distrugeri în mai multe zone. Seismul a fost resimțit puternic în regiunea Flores, unde autoritățile au raportat victime și pagube materiale.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața după ce fragmente din clădiri afectate de cutremur s-au prăbușit peste ele în timp ce dormeau. Bilanțul este unul preliminar și ar putea fi actualizat în perioada următoare, pe măsură ce echipele de intervenție continuă evaluările în zonele afectate.

Primul seism a fost înregistrat de Agenția de Geofizică din Indonezia, BMKG, la ora locală 4:58 dimineața. Cutremurul s-a produs la o adâncime de aproximativ 15 kilometri, în regiunea Flores.

Imediat după producerea cutremurului, autoritățile indoneziene au emis o avertizare de tsunami. Alerta a fost menținută pentru o perioadă scurtă, apoi a fost ridicată după ce monitorizarea nivelului mării nu a indicat modificări semnificative care să reprezinte un pericol pentru comunitățile de coastă.