Renunță la carne, dar pun în farfurie mai mulți carbohidrați. De ce se îngrașă românii în postul Crăciunului
Pentru mulți români, Postul Crăciunului înseamnă renunțarea la carne și la alte produse de origine animală. Unii se așteaptă însă ca această schimbare alimentară să îi ajute și să slăbească înainte de sărbători. În realitate, se poate întâmpla exact invers: în locul cărnii, aleg covrigi, pâine și produse de patiserie, iar kilogramele se pot aduna în loc să dispară.

Renunță la carne, dar pun în farfurie mai mulți carbohidrați
Pentru mulți dintre cei care țin post, eliminarea cărnii este confundată cu adoptarea unei diete mai ușoare. În realitate, carnea ajunge să fie înlocuită cu covrigi, pâine, pateuri, merdenele, plăcinte și alte produse de patiserie, consumate uneori în cantități mari.
Aceste alimente pot aduce un aport caloric important, mai ales atunci când sunt preparate cu mult ulei, margarină sau alte grăsimi. În plus, dacă mesele nu conțin suficiente proteine și fibre, senzația de sațietate poate dispărea mai repede, iar pofta de mâncare poate reveni la scurt timp.
„În post, proteinele animale trebuie înlocuite cu surse vegetale"
Nutriționistul Ana Vale atrage atenția asupra tendinței de a compensa lipsa cărnii printr-un consum crescut de produse bogate în carbohidrați.
„Pentru ca organismul să primească nutrienții necesari, proteinele animale trebuie înlocuite cu surse vegetale, nu cu produse de patiserie sau făinoase. Printre cele mai bune alternative se numără fasolea, lintea, năutul, mazărea, soia și produsele obținute din aceasta, precum tofu. Aceste leguminoase furnizează proteine vegetale și fibre, contribuind la menținerea senzației de sațietate.
De asemenea, în alimentația de post pot fi incluse semințele de dovleac, floarea-soarelui, cânepă și chia, nucile, migdalele și alte oleaginoase. Ciupercile, deși utile pentru diversificarea meselor, nu ar trebui considerate un înlocuitor suficient al proteinelor din carne. O combinație potrivită pentru mesele de post este cea dintre leguminoase, cereale integrale și legume. De exemplu, o porție de linte cu orez și salată, o mâncare de fasole sau o salată cu năut pot reprezenta mese echilibrate", explică specialistul.
Peste un sfert dintre români țin Postul Crăciunului
Postul Crăciunului rămâne una dintre cele mai importante perioade religioase pentru români, fiind respectat de numeroși credincioși înaintea sărbătorilor de iarnă. În 2026, postul a început pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, marcând o perioadă de 40 de zile de pregătire spirituală pentru Nașterea Domnului.
Potrivit datelor disponibile, peste un sfert dintre români obișnuiesc să țină post înaintea sărbătorilor de iarnă, această perioadă fiind depășită ca amploare doar de Postul Paștelui. Pentru mulți, respectarea postului presupune eliminarea din alimentație a cărnii, lactatelor și ouălor, însă regulile alimentare sunt însoțite, în tradiția creștin-ortodoxă, și de îndemnuri la rugăciune, cumpătare, iertare și fapte bune.
Postul Crăciunului are și anumite particularități față de alte perioade de post din calendarul bisericesc. Există zile în care este permis consumul de pește, în special în anumite sâmbete și duminici, dar și în zilele marcate cu dezlegare în calendarul ortodox.
Acest lucru oferă mai multe posibilități pentru diversificarea meselor și pentru asigurarea unui aport adecvat de nutrienți. Dincolo de dimensiunea religioasă, perioada postului aduce și o schimbare importantă în obiceiurile alimentare ale multor familii. Mâncărurile tradiționale pe bază de fasole, varză, cartofi, ciuperci, legume și fructe revin în meniul zilnic, iar magazinele și restaurantele își diversifică oferta cu produse de post. Nutriționistul recomandă însă atenție la ingredientele acestor produse, deoarece mențiunea "de post” nu înseamnă automat că un aliment este sănătos sau sărac în calorii.
De ce țin românii post?
Deși postul este asociat în primul rând cu practicile religioase, motivele pentru care românii aleg să renunțe temporar la anumite alimente sunt mai diverse. Pentru unii, este o formă de apropiere de Dumnezeu, de pregătire spirituală pentru sărbători și de respectare a tradiției creștine. Pentru alții, obiceiul vine din familie și este transmis de la o generație la alta.
Un studiu realizat de Reveal Marketing Research arată că, dintre respondenții din mediul urban care obișnuiesc să postească, 64% invocă tradiția și educația primită în familie, 42% preocupările legate de sănătate și dietă, iar 39% credința în Dumnezeu. Procentele nu se exclud reciproc, deoarece o persoană poate avea mai multe motive pentru a ține post.




































