Tradiţii şi superstiţii de Dragobete 2024. Ce trebuie să faci pe 24 februarie, ca să atragi dragostea în viața ta
Într-o lume modernă dominată de influențe occidentale, sărbătoarea românească a dragostei, Dragobetele, se remarcă prin tradiții bogate și profunde. Celebrată pe 24 februarie, Dragobetele este adesea comparat cu "Valentine’s Day". Această sărbătoare, supranumită "Sărbătoarea dragostei la români", are o istorie mai veche și este plină de obiceiuri și superstiții care își au rădăcinile în mitologia românească.
Una dintre cele mai vechi sărbători ale românilor
Potrivit cercetătoarei științifice Filofteia Pally, Dragobetele este una dintre cele mai vechi sărbători ale românilor, asociată în Calendarul Ortodox cu sărbătoarea "Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul". În mitologia locală, Dragobete este identificat cu zeul tinereții, al dragostei și al veseliei. Este descris ca un tânăr zburdalnic, considerat protectorul tinereții și al iubirii.
În tradiția populară, Dragobetele marchează momentul în care natura începe să se regenereze, iar relațiile amoroase prind viață în comunitate. În obiceiurile de odinioară, tinerii ieșeau în natură pentru a culege primele flori ale primăverii. Un alai vesel și plin de zâmbete anima atmosfera, iar logodna era anunțată comunității la petrecerea comunitară organizată în sat.
Obiceiul logodnei s-a estompat în timp, dar importul Valentine’s Day a avut un paradoxal efect de a revitaliza Dragobetele în conștiința colectivă. Specialiștii susțin că adoptarea Valentine’s Day a generat o explozie de bucurie în ceea ce privește sărbătoarea mai veche și mai profundă, Dragobetele, scriu cei de la Adevărul.
Superstiții și tradiții de Dragobetele
Dragobetele, zeul tinereții și al iubirii, este asociat cu numeroase tradiții și superstiții. Sorin Mazilescu, cercetător etnografic din Argeș, evidențiază că tinerii îmbrăcați în straie frumoase obișnuiau să se adune în păduri pentru a culege primele flori ale primăverii. Un obicei iubit consta în fetele care fugeau la vale, iar băieții le fugăreau, încercând să le prindă și să le sărute, semnificând acceptarea logodnei.
Superstițiile legate de Dragobete includ interzicerea plânsului în această zi, pentru a evita necazurile în lunile următoare. De asemenea, se crede că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot anul. Un obicei rămas în vigoare este acela al punerii de busuioc sfințit sub pernă, cu speranța găsirii iubirii. Lacrimile vărsate de Dragobete aduc, conform tradiției, necazuri.
Dragobetele este o sărbătoare complexă, în care se manifestă atât tradiții amuzante, cât și semnificații profunde legate de dragoste și regenerare. Revigorat de influențele Valentine’s Day, Dragobetele continuă să fie un reper important în calendarul românesc, aducând bucurie și sens într-o lume modernă mereu în schimbare.
