Ciuperca uriașă care seamănă cu o conopidă. Unde a fost descoperită? Este sau nu periculoasă

O ciupercă rară, cu aspect asemănător unei conopide uriașe, a fost identificată în zona de excludere de la Cernobîl. Exemplarul aparține speciei Sparassis crispa, inclusă în Cartea Roșie a Ucrainei. Deși nu este considerată otrăvitoare, ciuperca nu trebuie consumată dacă provine dintr-o zonă cu posibilă contaminare radioactivă.

"Ciuperca varză” poate ajunge la 40 de centimetri Foto: Wikipedia

Ciuperca rară, descoperită în sudul zonei de excludere de la Cernobîl

Specialiștii Rezervației Biosferei Radioecologice Cernobîl au identificat un exemplar de Sparassis crispa, o specie rară cunoscută popular drept „ciuperca conopidă”. Descoperirea a fost făcută în apropierea Stației de Cercetare pentru Conservarea Naturii Rozsokhiv, în sectorul sudic al zonei de excludere, potrivit publicației ua.news.

Observația este importantă pentru cercetătorii care monitorizează biodiversitatea rezervației, deoarece confirmarea prezenței unei specii oferă informații suplimentare despre răspândirea și evoluția organismelor din regiune. 

„Această descoperire este mai mult decât o simplă observaţie interesantă. Este încă o dovadă a importanţei cercetării ştiinţifice sistematice. Fiecare identificare confirmată a unei specii ne îmbogăţeşte cunoştinţele despre biodiversitatea rezervaţiei, ne ajută să înţelegem mai bine răspândirea acesteia şi pune bazele unor cercetări viitoare şi ale unor decizii privind conservarea naturii", au explicat cercetătorii.

Cum arată ciuperca și cât de mari pot fi exemplarele

Sparassis crispa se distinge printr-o formă neobișnuită, diferită de cea a ciupercilor întâlnite în mod obișnuit. Mai este cunoscută sub denumirile de „sparassis creț”, „ciuperca corn de berbec” sau „ciuperca varză”.

„Şi pe bună dreptate! În locul pălăriei obişnuite, are un corp fructifer sferic, alcătuit din numeroşi lobi ondulaţi şi ramificaţi. Seamănă cu o dantelă, cu bucle bogate sau cu o căpăţână de conopidă. O adevărată capodoperă a arhitecturii naturale", au transmis reprezentanţii rezervaţiei.

Dimensiunile sale pot fi impresionante. Corpul fructifer poate ajunge la 30-40 de centimetri în diametru, iar exemplarele dezvoltate pot cântări câteva kilograme. Ciuperca crește cel mai frecvent la baza pinilor bătrâni, în apropierea rădăcinilor, fiind asociată cu putrezirea lemnului și a rădăcinilor. În Ucraina, aparițiile sunt sporadice, în special în regiunea Polesia și în vestul țării.

Avertismentul cercetătorilor: ciuperca nu trebuie culeasă

Specia Sparassis crispa este încadrată ca specie amenințată. „Dacă întâlniţi această "ciupercă varză", nu vă grăbiţi să o culegeţi. Specia este inclusă în Cartea Roşie a Ucrainei, aşa că cel mai bun lucru pe care puteţi să îl faceţi este să o admiraţi, să o fotografiaţi şi să o lăsaţi acolo unde creşte", au transmis specialiştii. Din punct de vedere biologic, Sparassis crispa este considerată o ciupercă comestibilă, nu una otrăvitoare.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că exemplarul descoperit la Cernobîl este sigur pentru consum. În zona de excludere, unele suprafețe pot păstra contaminare radioactivă în sol și vegetație, ca urmare a accidentului nuclear din 1986. Ciupercile pot absorbi și acumula radionuclizi din mediul în care cresc, iar nivelul contaminării nu poate fi stabilit doar prin examinarea aspectului lor. Sunt necesare analize de laborator.

Descoperirea se adaugă altor observații privind fauna și flora din regiunea afectată de accidentul nuclear. În apropierea fostei centrale au fost semnalate turme de cai Przewalski, o specie rară, dar și vaci sălbatice care s-au stabilit pe terenul unei foste ferme.

Tot aici au atras atenția și așa-numiții „câini albaștri” din Cernobîl, deveniți virali pe internet după apariția unor imagini cu animalele având blana colorată în albastru. Aceste observații continuă să ofere cercetătorilor informații despre adaptarea și evoluția vieții sălbatice într-unul dintre cele mai cunoscute teritorii contaminate radioactiv din lume.