Decizie controversată în învățământul din Danemarca. Profesorii vor putea folosi forța fizică împotriva elevilor agresivi

Guvernul de centru-stânga din Danemarca a propus o reformă prin care profesorii vor putea interveni fizic pentru a gestiona elevii care perturbă grav activitatea din clasă. 

Decizie controversată în învățământul din Danemarca Foto: arhivă

În ce constă mai exact această decizie

Măsura ar urma să intre în vigoare din august 2027 și le va permite cadrelor didactice să imobilizeze temporar un elev, să îl țină pe loc sau să îl conducă într-o altă încăpere împotriva voinței sale, în situații excepționale, potrivit publicației The Telegraph.

În prezent, legislația daneză permite utilizarea forței doar atunci când un elev reprezintă un pericol pentru sine, pentru ceilalți sau pentru bunurile școlii.

Inițiativa vine după ani de solicitări din partea sindicatelor profesorilor, care au avertizat că incidentele de violență și comportamentele disruptive sunt tot mai frecvente în școlile daneze.

Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Educației din Danemarca, violența fizică între elevi a fost raportată cel puțin o dată în 55% dintre clase în cursul anului 2025.

În 36% dintre aceste clase, incidentele au avut loc cel puțin o dată pe lună. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în primii ani de școală, la elevii din clasele mici.

Președintele sindicatului profesorilor, Gordon Ørskov Madsen, a declarat că unul din trei profesori evită să intervină fizic pentru a calma o situație tensionată de teama unor consecințe profesionale.

Conform proiectului de lege, intervenția fizică va putea fi folosită doar în circumstanțe excepționale și va trebui să fie proporțională cu situația creată. În plus, părinții elevului și autoritățile locale vor trebui informați de fiecare dată când un profesor recurge la o astfel de măsură.

„În ultimul an, unul din trei profesori s-a abținut să recurgă la contact fizic pentru a restabili calmul în clasă, din teama unor repercusiuni negative”, a declarat Gordon Orskov Madsen, președintele sindicatului profesorilor.

Ministrul Educației, Magnus Heunicke, a declarat că profesorii nu ar trebui să fie puși în situația de a se teme că își pot pierde locul de muncă pentru că au intervenit într-un incident violent.

„Profesorii nu trebuie să rămână în incertitudine cu privire la ceea ce au voie să facă atunci când o situație se agravează. Și niciun profesor nu ar trebui să se teamă că va fi concediat pentru că a intervenit atunci când a fost necesar într-o situație violentă”, a declarat Magnus Heunicke.

Reforma stârnește controverse

Proiectul a generat deja dezbateri aprinse în Danemarca. Peste 500 de specialiști în educație și organizații neguvernamentale și-au exprimat anterior opoziția față de această măsură.

Printre critici se numără și Rasmus Kjeldahl, directorul Asociației Naționale pentru Drepturile Copilului, care se teme că relația de încredere dintre profesori și elevi ar putea fi afectată dacă profesorii vor ajunge să fie percepuți ca agenți de ordine.

Legislații similare funcționează deja în Anglia, unde profesorii pot utiliza o forță fizică rezonabilă pentru a preveni incidentele, a proteja elevii și personalul școlii sau pentru a restabili ordinea în clasă. Totuși, aceasta nu poate fi folosită ca formă de pedeapsă.

În Statele Unite, situația este diferită. Pedeapsa corporală este încă legală în 15 state, iar datele Departamentului Educației arată că au fost raportate aproximativ 32.000 de cazuri de pedeapsă corporală aplicată elevilor în anul școlar 2021-2022.

Specialiștii în psihologie avertizează însă că astfel de metode pot avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării copiilor, inclusiv asupra stimei de sine și a relației acestora cu autoritatea.