Marile fluvii ale Europei, aproape secate! Dunărea, Rinul și Elba au ajuns la niveluri extrem de scăzute
Europa se confruntă cu o secetă severă, iar efectele sunt vizibile pe marile râuri ale continentului. Dunărea, Rinul, Elba, Oderul și alte cursuri de apă au ajuns la niveluri neobișnuit de scăzute, afectând transportul, industria și producția de energie. Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, a atins valori record în unele zone. La Budapesta, nivelul apei a coborât recent până la aproximativ 23 de centimetri.

Situația este îngrijorătoare și pe Rin, una dintre principalele artere comerciale ale Europei. Fluviul a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, iar transportul de produse chimice, petrol și alte mărfuri a fost grav afectat.
Navele nu mai pot circula normal
În unele zone, navele nu mai pot circula normal, ceea ce pune presiune pe economia Germaniei și pe industria din vestul țării. Problemele nu se limitează la Dunăre și Rin.

Po, unul dintre cele mai importante râuri ale Italiei, a înregistrat la rândul său un nivel extrem de scăzut pentru această perioadă a anului. Și pe Vistula, care străbate o mare parte a Poloniei, precum și pe Elba, situația este îngrijorătoare.
Seceta afectează inclusiv producția de energie. În România, ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite, după ce nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât nu mai putea asigura apa necesară pentru răcire. Primul reactor fusese oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea a fost oprit pe 13 august. Ungaria a fost aproape de o situație similară.

De asemenea, nivelul scăzut al Dunării a scos la iveală epave în Prahovo, Serbia, o navă în Croația și posibile rămășițe de mamut în Bulgaria.
Marile râuri europene au fost esențiale pentru dezvoltarea economică a continentului, fiind folosite pentru transport, industrie, producerea energiei și alimentarea cu apă. Scăderea nivelului lor ridică însă întrebări serioase despre viitor.
Dacă seceta va continua, Europa ar putea fi nevoită să investească masiv în noi rute de transport și surse de energie, pentru a nu mai depinde atât de mult de aceste „autostrăzi albastre” ale continentului, relatează New York Times.

































