Tablou furat dintr-o biserică în 2004, găsit cu ajutorul AI. Detaliul care i-a dat de gol pe cei care l-au modificat

O pictură furată dintr-o biserică din Italia în urmă cu două decenii a fost recuperată cu ajutorul inteligenței artificiale, după ce fusese modificată pentru ca furtul să nu fie descoperit. Tabloul fusese transformat în așa fel încât personajul reprezentat să nu mai poată fi recunoscut ușor. Tehnologia a reușit însă să identifice asemănările cu imaginea originală și le-a oferit anchetatorilor un indiciu important.

Foto: Carabinieri Command for the Protection of Cultural Heritage

Descoperirea a avut loc în octombrie 2024, la un târg de antichități din Parma. Polițiștii italieni specializați în protejarea patrimoniului cultural fotografiau obiectele expuse și încărcau imaginile în baza lor de date. La un moment dat, sistemul informatic a emis o alertă în cazul unui tablou care înfățișa o tânără palidă, îmbrăcată în nuanțe de acvamarin și roșu, ținând în mână un sul de pergament, potrivit BBC.

A doua zi, carabinierii s-au întors la târg și au confiscat pictura pentru a fi examinată de experți. Locotenent-colonelul Salvatore Rapicavoli, din cadrul Unității pentru Protecția Patrimoniului Cultural, a observat că ceva nu era în regulă cu imaginea.

Cum a fost transformat tabloul furat pentru a nu fi recunoscut

Pictura a fost identificată în cele din urmă ca fiind o lucrare din secolul al XVII-lea, înaltă de aproximativ un metru, care o reprezintă pe Sfânta Agnese. Aceasta fusese furată în noaptea de 11 august 2004 din biserica Virgo Potens din Sulmona, în apropiere de Napoli, la peste 500 de kilometri de locul în care a fost descoperită.

Pentru a-i ascunde identitatea, tabloul fusese acoperit cu un alt strat de vopsea. Modificările nu au fost deloc întâmplătoare: mielul reprezentat lângă sfântă fusese transformat într-un sul de pergament, iar aureola și ramura de palmier fuseseră șterse. Astfel, personajul părea să fie o tânără din Antichitate, fără legătură evidentă cu reprezentarea religioasă originală.

O simplă căutare manuală în baza de date, folosind descrierea „femeie cu un pergament”, ar fi avut șanse mici să ducă la identificarea picturii. Inteligența artificială a analizat însă culorile, formele și compoziția, reușind să observe asemănări care puteau trece neobservate la o verificare obișnuită.

Sistemul AI a ajutat la recuperarea a sute de picturi și statui

Poliția italiană folosește din noiembrie 2023 un sistem de inteligență artificială care a îmbunătățit considerabil procesul de identificare a operelor de artă furate. Tehnologia poate compara imaginile găsite la târguri, licitații sau pe internet cu înregistrările din baza de date a autorităților.

Până acum, sistemul a contribuit la recuperarea a peste 300 de picturi și statui, precum și a peste 165.000 de obiecte de patrimoniu, cu o valoare totală de peste 203 milioane de euro.

Din 1969, poliția italiană gestionează o bază de date dedicată bunurilor culturale furate, care cuprinde peste un milion de înregistrări. Înainte de introducerea noilor instrumente, anchetatorii trebuiau să compare manual obiectele găsite cu fotografiile arhivate, o activitate dificilă și consumatoare de timp, mai ales atunci când imaginile erau de calitate slabă.

Sistemul Swoads, dezvoltat începând din 2020, poate identifica asemănări vizuale chiar și atunci când o pictură a fost modificată, tăiată sau rearanjată. Tehnologia este folosită și pentru monitorizarea platformelor de vânzări, a rețelelor sociale și a dark web-ului.

Un alt caz în care inteligența artificială a ajutat anchetatorii a fost recuperarea, în 2026, a unei picturi realizate de Filippo Palizzi, furată în 1972 dintr-o galerie italiană. Lucrarea a fost identificată într-un anunț publicat pe site-ul unei case de licitații.

Inteligența artificială nu poate înlocui anchetatorii

Chiar dacă rezultatele sunt importante, specialiștii atrag atenția că tehnologia are limite. Carina Popovici, cofondatoarea companiei Art Recognition, care folosește inteligența artificială pentru autentificarea operelor de artă, explică faptul că astfel de sisteme pot identifica o corespondență între o imagine și un obiect declarat furat, dar nu pot rezolva singure întregul caz.

„Recuperarea depinde în continuare de anchetatori și de cooperarea juridică. Aș spune că inteligența artificială multiplică eficiența eforturilor depuse”, a afirmat aceasta.

Mai mult, sistemele pot întâmpina dificultăți în recunoașterea obiectelor tridimensionale și în diferențierea originalelor de copii. Rezultatele depind și de calitatea imaginilor și de existența unor date corecte în bazele de informații.

Există și un alt risc: infractorii pot folosi la rândul lor inteligența artificială pentru a crea falsuri, documente de proveniență sau imagini modificate.

Italia vrea să extindă colaborarea internațională

Autoritățile italiene pregătesc extinderea sistemului printr-o rețea internațională care să permită identificarea operelor de artă furate în mai multe țări. Proiectul ar urma să devină operațional până în 2027.

Inițiative asemănătoare există deja în Turcia, Franța, Germania și Statele Unite, iar Interpol pune la dispoziție platforma ID-Art, care facilitează accesul la informații despre bunurile culturale dispărute.

Tehnologia a contribuit și la recuperarea unor obiecte de patrimoniu din alte țări, printre care două mese renascentiste furate în urmă cu peste 40 de ani și trei monede romane de aur, recuperate de autoritățile spaniole.

Experții avertizează însă că operele celebre rămân deosebit de greu de găsit. Unele sunt furate la comandă și ajung în colecții private sau în depozite securizate, unde pot rămâne ascunse zeci de ani.