Acuzații grave: Autostrada A6 defriseaza 26.000 de hectare de pădure și distruge cetatea lui Burebista
Noua autostradă București–Alexandria (A6) este contestată dur de arheologi și organizații de mediu. Proiectul ar traversa județele Ilfov, Giurgiu și Teleorman și ar afecta masiv păduri și arii protejate. Arheologul Nona Palincaș a depus plângere la DNA, iar Eco-Civica a atacat în instanță avizul de mediu, potrivit Buletin de București. Afectată de traseul drumului de mare viteză ar urma să fie, potrivit criticilor proiectului, și cetatea Argedava, un sit arheologic de importanță excepțională, asociat cu începuturile formațiunii politice conduse de Burebista.
Specialiștii avertizează că amplasarea infrastructurii în proximitatea monumentului ar putea produce consecințe ireversibile asupra integrității sale istorice și arheologice. În pofida acestor semnale de alarmă, autoritățile de mediu au emis aviz favorabil pentru realizarea autostrăzii, menținând traseul propus în forma actuală.
Acuzații grave privind impactul Autostrăzii A6
Proiectul autostrăzii A6 București–Alexandria, pentru care a fost emis recent avizul de mediu, ar avea un impact major asupra mediului și patrimoniului istoric, potrivit arheologului Nona Palincaș și Fundației Eco-Civica. Traseul de 77,02 kilometri ar urma să traverseze zone extinse din Ilfov, Giurgiu și Teleorman, inclusiv arii naturale protejate și fond forestier semnificativ.
Arheologul Nona Palincaș a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii și a factorilor implicați în avizarea proiectului, în timp ce Eco-Civica a contestat în instanță avizul emis de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Potrivit documentației studiată de Buletin de București, proiectul implică defrișarea a peste 26.000 de hectare de pădure, în timp ce măsurile compensatorii prevăd plantarea a doar 62,51 hectare de perdele forestiere, potrivit avizului de mediu consultat de sursa citată.
„Proiectul se suprapune peste fond forestier proprietate publică a statului, proprietăți private. (…) Lucrările de execuție ale autostrăzii şi ale drumurilor de legătură implică lucrări de defrişare pe o suprafață de 26,1209 de hectare de pădure din zona proiectului.
În vederea atenuării impactului potențial asupra fondului forestier şi instituririi unor măsuri de protecție împotriva înzăpezirilor, conform RIM sunt propuse aliniamente de perdele forestiere pe ambele părți ale autostrăzii pe o lungime de totală de 67,025 de kilometri, care totalizeaza o suprafața de 62,51 de hectare de terenuri plantate cu specii aclimatizate în zonă”, se arată în document.
Eco-Civica: „Pădurile sunt fragmentate”
Fundația Eco-Civica susține că traseul autostrăzii produce fragmentări severe ale ecosistemelor forestiere și afectează inclusiv zone Natura 2000.
„Traseul pleacă din Dărăști, împarte pădurea în trei părți, apoi pătrunde în pădurea următoare în Giurgiu, producând din nou fragmentări, intrând în zona de protecție a Cetății Argedava. Continuă în Teleorman, unde toate pădurile întâlnite sunt afectate, dintre care în două parcă au dorit cu tot dinadinsul să treacă prin mijloc și să le fragmenteze.
Este fragmentat și un sit Natura 2000, dar pe cine să intereseze acest lucru?!”, se arată în protestul transmis publicației.
Cetatea Argedava, în centrul conflictului
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale proiectului este apropierea traseului de cetatea geto-dacică Argedava, situată în satul Popești, județul Giurgiu, considerată un sit arheologic de importanță majoră.
Arheologul Nona Palincaș avertizează că impactul asupra sitului este ireversibil și că modificarea traseului a fost respinsă din motive financiare.
„Cetatea de origine a regelui Burebista şi al Daciei însăşi, aşadar un potenţial sit arheologic UNESCO, similar celor din Munţii Orăştiei – este pusă în pericol de amplasarea Autostrăzii Bucureşti-Alexandria (A6), iar demersurile făcute pentru modificarea traseului au eşuat pe motiv că – în această fază a studiului de fezabilitate – ar costa prea mult.
Nu ştiu cât costă modificarea aceasta, dar este cert că trebuie făcută, pentru că Argedava este de valoare inestimabilă”, a declarat arhitecta pentru Buletin de București.
