Ce taine și comori ascunde istoria României. Unde poți admira peste 100 de capodopere și obiecte rare din trecutul țării
Ești pasionat și vrei să știi mai multe despre istoria României? Știi cum arăta, de fapt, Vlad Țepeș? Cine apare în prima fotografie realizată vreodată pe teritoriul României? Dar ce secret ascunde cel mai cunoscut portret al lui Mihai Viteazul? Ei bine, dacă nu și vrei să afli, Art Safari expune peste 100 de capodopere și obiecte rare din trecutul țării.
Războaie, răscoale, revoluții, intrigi, premii și inovații românești sunt evocate în expoziția „Istoria României în 100 de portrete”, ce poate fi văzută la Art Safari până pe 28 iulie.
Realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României și Institutul Cultural Român, curator: Cornel Ilie și design: Diana Nicolaie, expoziția reunește lucrări și obiecte din patrimoniul a 36 de instituții și colecții private, multe dintre acestea expuse în premieră sau foarte rar. În noul sezon, la Palatul Dacia-România, Art Safari, cel mai mare organizator de expoziții de artă din Europa de Est, prezintă 6 expoziții.
Marii domnitori ai României își dau întâlnire pe Lipscani
Secțiunea dedicată celor mai cunoscuți și importanți domnitori români prezintă o serie de piese de tezaur. Este dezvăluită printr-o gravură de Bartholomaeus Gothan, Lübeck (datată 1488-1493), dintr-o colecție privată, adevărată înfățișare a lui Vlad Țepeș (1431-1476). Până în prezent, se cunosc două gravuri care îl înfățișează, imprimate în incunabule (exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, înainte de anul 1500), și anume, un singur exemplar din „Dracole Waida”, de Hans Sporer, Bamberg, 1491, păstrat la British Library, Londra (se păstrează o fotocopie la Biblioteca Centrală Universitară din București) și un singur exemplar din „Uan Deme Quaden Thyrane Dracole Wyda”, de Bartholomaeus Gothan, Lübeck, 1488-1493.
Incunabulul de la Lübeck, din 1488-1493, este primul din ediția sa, conținând 12 pagini referitoare la istorisirile despre Vlad Țepeș. Gravura care îl reprezintă pe voievodul Vlad Țepeș este însoțită de un text tipărit într-un dialect din nord-vestul Germaniei.
Mihai Viteazul (1558-1601) este evocat de pictura lui Constantin Recca (1807-1887) „Scena uciderii lui Mihai Viteazul”, din colecția Muzeului Național de Artă al României, dar și de Grigore Romano (colecția Muzeului Național de Istorie a României).
O lucrare de mari dimensiuni îl prezintă pe Ștefan cel Mare (1438-1504) – portretul regăsit în multe manual de istorie provine de la Complexul Muzeal Național Neamț / Muzeul de Artă Roman. Printre cele 100 de opere prezente în expoziție se numără iconicul portret al lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Primul fotograf al Țărilor Române
Carol Popp de Szathmári (1812-1887), considerat primul fotograf din Țările Române, a ost pictorul şi fotograful Curții domnitoare sub Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I. Vizitatorii pot admira „Cupidon” (datată 1848), considerată a fi prima fotografie făcută pe teritoriul Principatelor Române, și portretele lui Alexandru Ioan Cuza, Elenei Cuza, și al Regelui Carol I.
Prin intermediul unei serii de picturi și obiecte, expoziția evocă momente emblematice din istoria României. Printre exponatele care nu trebuie ratate se numără „Constituția din București de la 11 Iunie, anul 1848”, realizată de Costache Petrescu, din colecția Bibliotecii Academiei Române.
Obiecte extrem de rare – de la prima carte de gramatică românescă la costumul de cosmonaut al lui Dumitru Prunariu
De asemenea, la Muzeul Militar sunt expuse în premieră uniformele Regelui Ferdinand I și mareșalului Alexandru Averescu, rarități pe plan național. Nu vor lipsi nici costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul român Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14-22 mai) și bluza purtată de acesta la bordul Laboratorului Spațial Saliut 6.
Din expoziție fac paret alte exponate extrem de valoroase de la Muzeul Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului - „Prima școală româneascăˮ: prima carte de gramatică românească - „Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orînduielilor gramaticii rumânești” de Ienăchiță Văcărescu (1787), „Evanghelie cu Învățătură” a Diaconului Coresi, de la 1580-81, o cădelniță de argint de la 1515 dăruită Bisericii Sfântului Nicolae din Brașov de către ctitorul Neagoe Basarab (1459-1551) și restaurată în 1767.
Cei mari poeți și scriitori ai României, reuniți într-un palat
De asemenea, există o secțiune dedicată maeștrilor literaturii române, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Bacovia, Tudor Argezi și Nichita Stănescu. Tot de la Muzeul iserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului - „Prima școală româneascăˮ provine o foarte rară scrisoare de Mihai Eminescu – compusă din sanatoriul de la Dobling. Alături se află un portret al lui Mihai Eminescu, realizat pe când acesta avea 18 ani.
Alte lucrări valoroase: fotografii cu Ion Creangă și I. L. Caragiale, din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române, Iași, un portret de Ion Grigore cu George Bacovia, din colecția Muzeului Municipiului București, un portret al lui Tudor Arghezi semnat de Corneliu Baba, din colecția Muzeului Municipiului București, gravuri de Nichita Stănescu (sub formă de carte-obiect), realizate de unul dintre cei mai mari gravori contemporani ai României, Mircia Dumitrescu. De la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a călătorit și Mihail Sadoveanu (un bust de Ion Vlasiu).
Cei mai importanți sportivi ai României sunt, de asemenea, reprezentați prin obiecte personale. Printre acestea se numără barca de canotaj a Elisabetei Lipă folosită atât în antrenamente, cât și în competiții, de la Complexul Sportiv Național Snagov, costumul de prezentare de la Jocurile Olimpice de la Atena, de la Muzeul Sportului București, o serie de tricouri ale lui Gheorghe Hagi, mingea și racheta de tenis de la US Open 2012 ale Simonei Halep din colecția personală a lui Cristian Șimonca (Blogu’ lu’ Otravă) și multe altele.
Program Art Safari (până pe 28 iulie 2024)
- Joi-duminică – 12:00-21.00 (ultima intrare - 20:30)
- Bilete: artsafari.ro sau direct de la intrare
- Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, București
Despre Art Safari București
Art Safari este susținut de BCR, Lidl, susținut de BCR, Lidl, Glo, Porsche, Kinder, Schweppes, Brâncoveanu, Beciul Domnesc, Yamaha, Profiart și Voxility, și este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale.
Upgraded by George. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 14-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și internaționale și colecționarii privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu. Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean. Art Safari este proiect cultural național strategic și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București. În cele 13 ediții de până acum a înregistrat aprox. 500.000 de vizitatori.
