Cum poate România să joace un rol-cheie în securitatea Europei după un posibil armistițiu în Ucraina
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina continuă să macine vieți și să alimenteze tensiuni internaționale. În timp ce negocierile pentru pace bat pasul pe loc, experți în diplomație și securitate atrag atenția asupra unui actor-surpriză, dar vital în viitorul proces de stabilizare: România.
Pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre taberele occidentale și Rusia, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat recent că președintele american Donald Trump ar putea obține încetarea ostilităților prin negocieri directe cu Moscova. Deși o parte a liderilor europeni sunt sceptici față de abordarea Trump, ideea că pacea este posibilă a readus în discuție și rolul României în ecuația post-conflict, scriu cei de la Adevărul.
România, hub strategic pentru reconstrucția păcii
Potrivit profesorului Corneliu Bjola, expert în diplomație la Universitatea Oxford, România ar putea deveni un hub esențial de sprijin militar și logistic pentru Ucraina, odată semnat un armistițiu. Țara noastră, aflată la granița cu Ucraina și parte integrantă a flancului estic al NATO, va avea misiunea de a facilita sprijinul aerian și naval necesar menținerii păcii într-o regiune fragilă.
„România va trebui să participe activ, inteligent și cu curaj în procesul de consolidare a securității europene post-război”, subliniază Bjola. De altfel, menținerea sprijinului britanic și francez pentru Ucraina va depinde, în mare măsură, de infrastructura și disponibilitatea țărilor de la granița estică, iar România este într-o poziție ideală pentru a juca acest rol.
Ce fel de pace avantajează România
Din perspectiva intereselor naționale românești, o pace convenabilă nu ar trebui să presupună concesii teritoriale majore către Rusia. Bjola avertizează că recunoașterea juridică a anexării unor teritorii de către Rusia ar crea un precedent extrem de periculos pentru Europa de Est, inclusiv pentru Republica Moldova și chiar pentru România.
Cele două „linii roșii” esențiale, în viziunea sa, sunt:
- Nicio recunoaștere de jure a teritoriilor ocupate ilegal de Rusia.
- Nicio ridicare a sancțiunilor fără garanții solide de securitate pentru Ucraina.
Orice abatere de la aceste principii ar putea deschide cutia Pandorei în regiune, destabilizând flancul estic al NATO și expunând România la riscuri directe.
Dacă Bjola privește cu scepticism eficiența negocierilor conduse de Trump, Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare, are o viziune mai optimistă. În opinia sa, Donald Trump negociază corect și realist, încercând să încheie un război devastator care, zilnic, seceră mii de vieți.
„Administrația Trump este pro-Ucraina și nu face concesii gratuite Moscovei”, susține Marcu, argumentând că recunoașterea imposibilității de a recuceri Crimeea nu înseamnă cedare, ci pragmatism strategic.
Ce trebuie să facă România
Indiferent de cum vor decurge negocierile între marile puteri, România trebuie:
- Să își consolideze rolul de furnizor de securitate regională.
- Să participe activ și strategic la viitoarele formate de pace.
- Să evite postura pasivă și să contribuie concret la arhitectura de securitate a Europei de Est.
