Românii cu baterii de stocare au venit în sprijinul sistemului energetic. „Un gest de solidaritate”

Mobilizare remarcabilă pe piața de energie după oprirea totală a centralei de la Cernavodă. Joi seară, românii care dețin capacități de stocare au injectat în Sistemul Energetic Național peste 630 MW, acoperind aproape integral golul lăsat de reactorul nuclear deconectat. 

Bateriile românilor au „salvat” energia din rețea/ sursa Facebook

Într-un moment critic pentru siguranța Sistemului Energetic Național, generat de oprirea completă a ambelor unități de la Cernavodă, prosumatorii din România au oferit un răspuns spectaculos. 

Joi seară, în intervalul de vârf de consum, bateriile de stocare instalate la nivel rezidențial au livrat în rețea aproape 700 MW de energie, o cantitate comparabilă cu întreaga producție pe care o asigura Unitatea 2 înainte de a fi oprită.

Mobilizarea prosumatorilor

Deși în timpul zilei energia livrată din stocare părea inexistentă deoarece acumulatorii se încărcau de la panourile fotovoltaice, situația s-a schimbat radical după ora 19:00.

Răspunzând apelului lansat de Asociația Prosumatorilor de Energie din România, mii de posesori de baterii și-au setat invertoarele pentru a descărca surplusul direct în rețeaua națională între orele 20:00 și 22:00.

Gestul este considerat de specialiști o dovadă clară de solidaritate, în condițiile în care beneficiile financiare directe sunt modeste, deși anumiți furnizori au început să ofere bonusuri de 40 de bani pe kilowatt pentru injecțiile de seară.

 „Reactorul ne dădea 680 MW, iar acum din stocare vedem că avem 630 MW. Este o poveste extrem de interesantă. Prosumatorii setează invertorul ca să dea în rețea între 20:00 și 22:00 tot ce au. E un gest de solidaritate, pentru că de îmbogățit nu se vor îmbogăți, dar ne arată ce înseamnă cu adevărat capacitatea de stocare la nivel de prosumator”, explică expertul în energie Eugenia Gusilov.

Riscurile majore pentru sistem și măsurile de avarie în cazul unui „scenariu negru”

Deconectarea completă a Centralei de la Cernavodă, finalizată joi în jurul orei 11:00, lasă însă rețeaua națională vulnerabilă la fluctuațiile meteo și regionale.

Experții avertizează că sistemul depinde în prezent masiv de vânt și de capacitatea de import din țările vecine, în special din Bulgaria.

 Oprirea producției eoliene reprezintă principalul risc în orele fără soare  Orice blocaj pe liniile de interconectare cu Bulgaria complică echilibrul energetic. 

  „Scenariul negru este să nu mai bată vântul, pentru că astăzi vântul a bătut, a bătut peste weekend. Au fost zile în care am avut producție eoliană foarte bună. Deci, dacă nu ne mai putem baza pe eolian, ne va complica viața”, a mai adăugat specialista potrivit Digi24.

Transelectrica are la dispoziție o hotărâre de guvern prin care poate decupla temporar anumiți mari consumatori industriali cu notificare prealabilă.

„Dacă, de pildă, se întâmplă ceva și nu putem să importăm la fel de mult din Bulgaria, iarăși asta ne va complica viața. Dar există producția aceea oprită temporar la anumiți mari consumatori industriali. Și există acea listă HG care a fost adoptată săptămâna trecută, vineri, care oferă Transelectrica un instrument, adițional, suplimentar, prin care poate să scoată de la consum, adică să decupleze de la rețea, cu notificare prealabilă, anumiți consumatori industriali”, a spus Eugenia Gusilov.

Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite

România a rămas joi fără energie nucleară, după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a intrat în procedura de oprire, pe fondul scăderii drastice a nivelului Dunării.

Unitatea 1 era deja oprită din cauza secetei. Situația pune presiune pe sistemul energetic, care va trebui să apeleze la importuri pentru a acoperi necesarul în perioadele de consum ridicat.